Ședință la Cotroceni, pe tema fondurilor europene. Președintele Klaus Iohannis se întâlnește cu premierul Ludovic Orban și mai mulți miniștri, miercuri, la ora 14.30 (VIDEO)

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat o ședință pe tema fondurilor europene, pentru miercuri, ora 14.30, la Palatul Cotroceni, iar la reuniune vor mai lua parte premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan și o serie de miniștri din Guvern, și anume Florin Cîțu (Finanțe Publice), Virgil Popescu (Economie, Energie și Mediul de Afaceri), Marcel Boloș (Fonduri Europene) și Lucian Bode (Transporturi, Infrastructură și Comunicații), anunță Președinția.

România ar putea beneficia de o alocare de aproape 80 de miliarde de euro din fonduri europene

România ar putea primi o alocare de aproape80 de miliarde de euro în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și a fondului de redresare economică. Anunțul a fost făcut chiar de către președintele Klaus Iohannis, în 21 iulie, la capătul negocierilor desfășurate la reuniunea specială a Consiliului European de la Bruxelles.

Politică - 20 sep, 21:58

Oana Florea (PSD): Eu nu îl văd pe Klaus Iohannis în Parlament. Cum ar putea el să intre în lift cu 5 senatori odată sau să stea în bancă? S-ar potrivi la Comisia de turism, Comisia de sport, dacă ar veni la birou (VIDEO)

„Am avut multe întâlniri cu Guvernul pe proiecte europene, pe fonduri europene, și vreau să detaliez chiar un pic, ca să știm despre ce vorbim aici. Această sumă de 80 de miliarde practic se compune din două mari pachete bugetare. Primul pachet, cel mai mare, este pachetul care se referă la bugetul multianual al UE, din 2021 până în 2027. Sunt fondurile europene și proiectele europene pe care le-am avut și până acum. Pentru a putea atrage acești bani, este nevoie de un concept, un plan național. La acest plan lucrăm de când este în funcțiune Guvernul Orban. Planul este ca și finalizat, se fac ultimele finisaje și planul va fi urmărit în continuare să ajungă la Comisie, ca să fim pregătiți din timp de data aceasta să atragem banii europeni”, explica șeful statului, după ce a revenit în România.

El a mai precizat că „al doilea pachet bugetar din această sumă de 80 de miliarde se compune din pachetul care este destinat relansării și revigorării economice. Este un pachet foarte mare, de 34 de miliarde de euro pentru România. Acești bani sunt în principal destinați ameliorării crizei, măsurilor de ieșire din criza economică, măsurilor de întărire a economiei, ca să își revină foarte repede după acest șoc provocat de pandemie. Acești bani trebuie consumați mai repede. Practic, pentru a folosi acești bani, avem la dispoziție doar șase ani. O parte din acești bani este posibil să fie deja disponibilă în acest an, în 2020, și aici este nevoie să ne mișcăm rapid, fiindcă până în octombrie trebuie să prezentăm Comisiei Europene planul național aferent acestui fond de repornire, de relansare, de întărire a economiei. Am început și pe acest plan să lucrăm de acum câteva luni deja, continuăm și ce am făcut practic astăzi într-o discuție foarte aplicată cu Guvernul a fost să corelăm planurile în așa fel încât să folosim banii europeni în cel mai eficace mod posibil, adică să folosim banii în așa fel încât să aibă un impact major asupra economiei României, asupra sistemelor publice și în final asupra bugetului fiecărui român în parte”.

Acordul statelor naționale mai are nevoie de votul Parlamentului European

Bugetul UE în forma convenită de liderii statelor naționale are nevoie și de votul Parlamentului European pentru a produce efecte,iar eurodeputații au adoptat deja o rezoluție prin care au spus că este nevoie de „îmbunătățiri” pentru ca acest lucru să se întâmple. Printre nemulțumirile lor se numără faptul că alocările nu sunt condiționate printr-un mecanism clar de respectarea statului de drept.

Prin rezoluție, Parlamentul European atrage atenția căacordul liderilor naționali din UEreprezintă „un pas înainte pe termen scurt, dar reducerile la bugetul pe termen lung sunt inacceptabile”. Mai mult decât atât,consideră că „este necesară supravegherea democratică a instrumentului pentru redresare”, dar este nevoie și de „un angajament obligatoriu pentru identificarea de noi surse de venituri UE”. În plus, „se solicită un mecanism clar care să condiţioneze finanţarea UE de respectarea statului de drept”.

B1.ROa explicat, într-un material mai amplu,cum s-au împărțit cele 1,07 trilioane de eurodin următorul buget multianual al UE, care sunt țările ce au câștigat în urma negocierilor și cine a pierdut, dar și cât primește în plus România.