EXCLUSIV // Adevărul despre posibilitatea ca testele COVID-19 să poată fi “fentate”: Cum se explică faptul că uneori un test iese pozitiv, iar a doua oară negativ

După ce doctorul Virgil Musta, de la de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara a sugerat faptul că există posibilitatea ca testele pentru COVID-19 să poată fi “fentate“ de unii pacienți astfel încât, dacă inițial sunt pozitive, în urma repetării să iasă negative, mai multe speculații au apărut în spațiul public. Nu puțini sunt cei care au pus la îndoială testele, după declarațiile medicului Virgil Musta, care nu a dorit să explice în ce constă mai exact “fentarea” rezultatelor.

„Există riscul ca testele să fie pozitive la prima testare, iar la a doua testare, dacă pacienţii ştiu să fenteze mecanismul, chiar să îl fenteze. Nu am datele necesare să explic, dar pot fi fentate. Nu pot să spun public că lumea poate va încerca să păcălească sistemul, dacă au nevoie de un test negativ, mai ales dacă vrea să plece în altă ţară şi are nevoie de un test negativ”, a fost declarația medicului Virgil Musta, care a comentat cazul lui Cabral, de la Poli Iași, care a fost diagnosticat cu COVID-19, după care s-a descoperit că testul a dat rateu.

Doctorul Virgil Musta, contrazis de un renumit medic clujean

Pe de altă parte alți medicii infecționiști îl contrazic pe medicul Virgil Musta. Conf. Dr. Amanda-Lelia Radulescu, medic infecționist la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca, a declarat pentru B1.RO că întreaga responsabilitate pentru emiterea rezultatelor revine laboratorului unde se efectuează testul.

“Acest cuvânt a fenta nu își are locul în serviciile medicale, mai ales în cazul unei probleme de asemenea însemnătate. Responsabilitatea laboratorului care emite un buletin pozitiv sau negativ, detectabil sau nedetectabil este foarte mare. Mă îndoiesc profund că există vreo minciună”, a precizat medicul clujean.

Aceasta a explicat de ce în anumite situații testele indică un anumit reultat, iar ulterior un alt reultat. Potrivit medicului, explicația constă în încărcătura virală.

“Cu alte cuvinte teste fals-negative sunt mai degrabă problematice, atunci când încărcătura virală la nivelul secrețiilor respiratorii, respectiv tamponul nazofaringian, ar putea să fie mai mică, în forme asimptomatice poate fi variabilă. Deci fals-negativ se poate. Fals-pozitiv mai rar. Aici, desigur, niciun test nu este perfect. Dar cel mai mult contează testele fals-negative care a doua zi, eventual s-ar pozitiva. Invers, un test pozitiv, care a doua zi devine negativ sunt mai greu de explicat. Există un număr de cicluri de replicare până la 40. Dacă este sub 40, rezultatul este detectabil, dacă numărul de cicluri de replicare este peste 40 în aparatul PCR se dă nedetectabil. De exemplu, pacienții noștri care au fost urmăriți multă vreme stând în spital, indiferent de formă până când s-au obținut două teste consecutive negative au avut situații în care astăzi testul era nedetectabil și a doua zi, pentru confirmarea testului nedetectabil, apărea pozitiv. Această balanță la finish-ul bolii, referitor la încărcătura virală, cu număr de replicări sub 40 sau 40 poate să fie variabil. Asta s-a întâmplat nu o dată, persoane care au fost detectabil, nedetectabil, din nou detectabil, însemnând că este foarte aproape de limita de detecție sau puțin deasupra limitei de detecție. Este ceva firesc această încărcătură virală care dispare lent și așa se explică uneori un test pozitiv, a doua oară negativ. Nu înseamnă că este o minciună din partea niciunui laborator. Nimeni nu își permite așa ceva. Este o acuzație absolut nedreaptă”, a mai precizat medicul Amanda-Lelia Radulescu.

Bilanțul epidemiei decoronavirusîn România

Bilanțul epidemiei decoronavirusîn țara noastră a ajuns, duminică, la 44.798 de infectări și 2.187 decese. Asta după ce, în ultimele 24 de ore au fost testate pozitiv încă 1.120 de persoane, iar 22 de pacienți COVID-19 au murit. Distinct de cazurile noi, încă 379 oameni au fost reconfirmați în urma retestărilor.

Victimele recent raportate sunt 17 bărbați și cinci femei, pacienți în spitale din din Alba, Bihor, Brăila, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vrancea și București.