Comisia Europeană a prezentat joi un set de orientări menite să asigure protecţia lucrătorilor sezonieri în UE în contextul pandemiei de COVID-19. Peste 17,6 milioane de cetățeni ai UE trăiesc sau lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine, iar mulți dintre aceștia sunt români.

Politică - 20 nov, 22:55

Ciolacu: Mînzatu a fost validată ca vicepreşedinte al Comisiei Europene. Din păcate, unii din țară au uitat că la Bruxelles suntem toți români, că trebuie să tragem pentru România indiferent de ideologie

Comisia Europeană cere măsuri pentru protecţia lucrătorilor sezonieri

În documentul prezentat de reprezentanții de la Bruxelles sunt trecute orientări pentru autorităţile naţionale, inspectoratele de muncă şi partenerii sociali pentru a garanta drepturile, sănătatea şi siguranţa lucrătorilor sezonieri şi pentru a se asigura că aceștia îşi cunosc drepturile.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, orientările acoperă o serie de aspecte, cum ar fi: dreptul lucrătorilor sezonieri de a lucra într-un stat membru UE indiferent dacă sunt cetăţeni ai Uniunii sau dacă vin din ţări din afara blocului comunitar.

De asemenea, sunt prezentate condiţiile de viaţă şi de muncă adecvate în contextul epidemiei de coronavirus, inclusiv distanţarea fizică şi măsurile de igienă corespunzătoare.

Nu în ultimul rând, oficialii de la Bruxelles arată că informarea clară a lucrătorilor cu privire la drepturilor lor este foarte importantă și avertizează asupra muncii nedeclarate precum şi în privința aspectelor în materie de asigurări sociale.

„În fiecare an, sute de mii de lucrători sezonieri sprijină sectoare extrem de importante ale economiei UE, cum ar fi sectorul alimentar şi cel agricol. Pandemia de COVID-19 a scos la lumină condiţiile de trai şi de muncă dificile cu care se confruntă aceşti lucrători. Acest aspect trebuie abordat. Orientările noastre sunt un semnal de alarmă adresat statelor membre şi întreprinderilor pentru ca acestea să se asigure că îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin în ceea ce priveşte protecţia lucrătorilor indispensabili, care sunt, totuşi, vulnerabili”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Anumite sectoare ale economiei europene, în special sectorul agroalimentar și cel al turismului, depind de sprijinul lucrătorilor sezonieri din UE și din țările terțe pentru anumite perioade ale anului. Comisia estimează că media anuală a lucrătorilor sezonieri activi în UE este cuprinsă între câteva sute de mii și un milion.

Astfel, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a planificat o serie de acţiuni menite să sporească protecţia drepturilor lucrătorilor sezonieri, printre care: un studiu menit să colecteze date privind munca sezonieră din interiorul UE şi să identifice principalele provocări, inclusiv în ceea ce priveşte subcontractarea; o anchetă privind ocupaţiile cu grad ridicat de risc, inclusiv privind lucrătorii sezonieri, efectuată de EU-OSHA în strânsă colaborare cu Comitetul inspectorilor de muncă principali; o campanie de sensibilizare care vizează sectoarele expuse într-o mai mare măsură muncii sezoniere, coordonată de ELA; o audiere cu partenerii sociali europeni cu privire la lucrătorii sezonieri; un studiu comparativ al analizelor efectuate în diferite state membre de către reţeaua de experţi juridici în materie de liberă circulaţie şi de coordonare a securităţii sociale (MoveS); acordarea de sprijin statelor membre prin intermediul Platformei europene de combatere a muncii nedeclarate şi a campaniei # EU4FairWorwork4, pentru a încuraja o mai bună informare cu privire la drepturi şi obligaţii în rândul lucrătorilor şi al angajatorilor.

Aproximativ 9,7 milioane de români sunt plecați în străinătate

Cele mai recente statistici, din vara anului 2019, arată că aproximativ 9,7 milioane de români sunt plecați în afara granițelor.

„Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii și când mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, județene, comunale, spitale, investiția și existența unor condiții decente în sănătate și existența școlilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupția. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionați în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceștia își doresc să se întoarcă”, a spus ministrul de atunci al Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.