STUDIU: Desfășurarea alegerilor municipale în Franța, în luna martie, a dus la o creștere cu câteva mii a numărului de spitalizări legate de COVID-19

Desfășurarea primului tur al alegerilor municipale din Franța, pe 15 martie, a contribuit la extinderea epidemiei de coronavirus, potrivit unui studiu intitulat ”Libertate, Egalitate, Fraternitate… Contaminare?”, al cercetătărilor Guilhem Cassan și Marc Sangnier de la Universitatea Namur. Potrivit concluziilor la care au ajuns specialiștii, faptul că autoritățile franceze au decis să nu renunțe la organizarea primului tur al scrutinului, deși criza epidemică începuse deja în Hexagon, a dus la apariția a 4.000 de cazuri de spitalizare în plus, legate de COVID-19. Între timp, francezii sunt așteptați, duminică, 28 iunie, la al doilea tur al alegerilor, însă experții estimează că pericolul de răspândire a noului coronavirus nu mai este, de această dată, atât de mare.

Organizarea primului tur al alegerilor municipale în Franța a dus la înmulțirea cazurilor de COVID-19

Pe 15 martie, aproximativ 20 de milioane de francezi au votat în primul tur al alegerilor municipale. În acea perioadă, în societatea franceză s-a discutat intens despre organizarea acestui scrutin, însă, în cele din urmă, președintele Emmanuel Macron a respins ideea amânării municipalelor. Așadar, pe 15 martie s-au prezentat la urne 19.863.660 de alegători din cei 44.650.472 de cetățeni cu drept de vot din Franța metropolitană. Odată cu această hotărâre, s-a luat și decizia închiderii tuturor școlilor și universităților din țară, din data de 16 martie. Iar câteva zile mai târziu, premierul Edouard Philippe a anunțat închiderea tuturor spațiilor publice neesențiale, ceea ce a marcat începutul restricțiilor impuse în Franța pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. Prin urmare, în aceste condiții, al doilea tur al alegerilor municipale, programat pentru data de 22 martie, nu a mai avut loc.

Așadar, rezultatele studiului citat arată că organizarea primului tur al municipalelor a provocat o accelerare a epidemiei de COVID-19 în Franța metropolitană, cu 4.000 de pacienți în plus care au fost spitalizați, ca urmare a contaminării odată cu prezentarea la urne, ceea ce reprezintă 15% din totalul spitalizărilor din acel moment. Astfel, cercetarea a scos la iveală și faptul că măsurile luate de autorități pentru a preveni răspândirea virusului în contextul alegerilor nu s-au dovedit a fi pe deplin eficiente.

Al doilea tur al alegerilor municipale, organizat în Franța, pe 28 iunie

Pe 22 mai, Guvernul de la Paris a anunțat că un al doilea tur al alegerilor va fi organizat pe 28 iunie în municipalitățile unde nicio listă nu a obținut majoritatea voturilor în primul tur. Astfel, duminică sunt chemați din nou la urne aproximativ 16 milioane de cetățeni.

Specialiștii susțin însă că după două luni de izolare și măsuri extrem de stricte împotriva răspândirii noului coronavirus, situația epidemică din acest moment nu este comparabilă cu cea din martie, atunci când alegătorii s-au prezentat pentru prima dată la vot. Așadar, pericolul este mult mai mic de acestă dată.

De altfel, pentru ziua de duminică, autoritățile au impus măsuri stricte în ceea ce privește desfășurarea procesului de vot. Astfel, secțiile de votare au fost amenajate astfel încât să se poată păstra o distanță de cel puțin un metru între alegători. Numărul alegătorilor prezenți în secții va fi limitat, prioritate având persoanele în vârstă, cele cu dizabilități și femeile însărcinate. De asemenea, spre deosebire de primul tur de scrutin, purtarea măștii va fi obligatorie, atât pentru membrii secțiilor de votare, cât și pentru cetățenii care vin să își exprime opțiunea electorală. Cei care supraveghează procesul de vot pot cere însă unul alegător să-și dea jos masca de protecție pentru scurt timp, pentru a fi verificată identitatea acestuia.

Potrivit datelor publicate de worldometers.info, în Franța au fost confirmate, până acum, peste 162.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar bilanțul deceselor a depășit 29.000.