COVID-19: O lună de la renunțarea la starea de urgență. Cum au evoluat focarele de infecție în România

România a trecut din 15 mai de la starea de urgență la starea de alertă, etapă ce a adus cu sine o relaxare treptată a restricțiilor impuse începând cu data de 16 martie pentru a bloca răspândirea pandemiei de COVID-19. Una dintre cele mai importante măsuri de relaxare a fost cea care a vizat libertatea de deplasare a persoanelor, inițial în interiorul localităților, fără necesitatea declarațiilor pe propria răspundere, pentru ca ulterior acest lucru să fie permis și pentru deplasarea în afara localităților.

De asemenea în starea de alertă au fost deschise terasele și plajele, cu toate că restaurantele au rămas închise.

Potrivit legii, starea de alertă ”reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”.

Pe lângă măsurile de relaxare, trecerea la starea de alertă a presupus totodată și introducerea unor noi obligații pentru români, așa cum este cazul purtării măștilor de protecție în spațiile închise și în mijloacele de transport în comun.

Apariția unor noi focare de COVID-19 după renunțarea la starea de urgență

Încă din primele zile trecerea de la starea de urgență la starea de alertă a dat bătăi de cap autorităților din cauza nerespectării regulilor de distanțare socială, care au rămas în vigoare în ciuda schimbărilor. Exemplar în acest caz este petrecerea de la terasele din Herăstrău, luate cu asalt de bucureșteni în primul weekend de la ridicarea restricțiilor.

Sute de persoane au fost filmate în parcul Herăstrău din Capitală în timp ce stau la terase, dansează și se comportă ca și cum nu există nicio regulă de distanțare socială. Imaginile au ajuns și la oficialii din Primăria Capitalei, care a ridicat autorizațiile pentru localurile care au primit clienți.

Încă din prima săptămână, odată cu aplicarea măsurilor de relaxare, s-a putut constata o creștere a numărului de focare de COVID-19, vizate fiind în special spitalele, centrele de îngrijire, dar și importante fabrici.

Cea mai gravă situație a fost cea de la Spitalul judeţean din Botoşani, unde zeci de cadre medicale au fost infectate cu COVID-19, cazul amintind de situația dezastruasă de la Suceava în primele zile ale pandemiei.

Cazuri similare de focare în rândul cadrelor medicale au mai fost descoperite șa Spitalul de Neurologie din Iași, la Serviciul de Ambulanță Olt și la Institutul Mariu Nasta.

În ceea ce privește evoluția cazurilor noi de COVID-19 după data de 15 mai, dacă inițial s-a putut constata o scădere semnificativă a infectărilor, cel mai scăzut bilanț ajungând la 125 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 înregistrate în ultimele 24 de ore (8 iunie), ulterior numărul infectărilor a crescut, ajungând din nou la peste 200 de cazuri în zile consecutive.

Ce spun specialiștii despre evoluția pandemiei COVID-19 în România

Specialiștii atrag atenția că pericolul pandemieid e COVID-19 nu a trecut în România și că o continuare a respectării regulilor sanitare și de distanțare socială va face ca efectele unui eventual al doilea val al pandemiei de COVID-19 să fie diminuate.

Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS și președintele Societății Române de Microbiologie, a precizat pentru B1.RO că atunci când ne referim la perspectiva celui de-al doilea val de infecții cu noul coronavirus care ar putea să apară în România trebuie luate în calcul două aspecte: faptul că nu există încă o imunitate colectivă la noul coronavirus și zezonalitatea COVID-19. În acest sens, se așteaptă ca o transmitere mai intensă să aibă loc în sezonul rece.

La rândul său medicul Virgil Musta, şef de Secţie la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a precizat că este posibil ca noul coronavirus să prezinte o sezonalitate similară cu gripa sau alte infecții cu coronavirusuri.

Raed Arafat este unul dintre oficialii care au susținut că pericolul pandemiei nu a trecut, chiar dacă situația este ținută sub control. Acestea este motivul pentruc are starea de alertă ar trebui să se prelungească pentru încă 30 de zile.

„Poate că este o soluție normală în situația în care nu am încheiat încă problema acestei epidemii și a acestui virus (…) Eu nu cred că încă am terminat”, a declarat Raed Arafat, potrivit sursei citate.

Raed Arafat crede că momentan, nu se poate pune problema unei relaxări totale a măsurilor de prevenire a infecțiilor cu COVID-19. Liderul DSU crede că acest lucru ar putea fi luat în calcul doar în cazul în care va exista o scădere constantă a numărului de cazuri noi.