Statuia fostului premier britanic Winston Churchill, apărată de autorități și de huliganii echipelor de fotbal. Protestatarii Black Lives Matter pregătesc noi manifestații în inima Londrei

O statuie de lângă clădirea parlamentului britanic care-l înfățisează pe fostul premier Winston Churchill și Cenotaful din centrul Londrei au fost flancate cu materiale de protecție, vineri, când capitala Regatului Unit se pregătește de trei zile de proteste. Mai multdecât atât, huliganii echipelor de fotbal din arhipelag și-au anunțat și ei prezența în stradă, sâmbătă, pentru a apăra patrimoniul cultural al Marii Britanii de mulțimile furioase, potrivit Reuters.

Statuia fostului premier britanic Winston Churchill, apărată de autorități și de huliganii echipelor de fotbal

Vestea vine în contextul în care monumentul ridicat în Piața Parlamentului în cinstea lui Winston Churchill – cel care conducea Marea Britanie spre prima victorie majoră a aliaților împotriva Germaniei naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în ceea ce avea să rămână cunoscut drept Bătălia Angliei – a fost vandalizată de protestatarii din mișcarea „Black Lives Matter” (BLM), care susțin că fostul lider britanic a împărtășit viziuni rasiste de-a lungul vieții sale.

Externe - 06 nov, 15:08

Nigel Farage îl compară pe Donald Trump cu Winston Churchill

Plăci de protecție au fost puse și la baza Cenotafului de la Whitehall, unde guvernul și familia regală se adună anual cu ocazia evenimentelor închinate Zilei Comemorării, în memoria celor omorâți în Primul Război Mondial și în conflictele armate ce au urmat.

Protestatarii Black Lives Matter pregătesc noi manifestații în inima Londrei

Protestatarii BLM se vor reuni din nou, vineri, în centrul Londrei. La rândul lor, un grup de huligani din fotbalul britanic, care s-au auto-identificat drept patrioți, dar și susținătorii unui lider de dreapta, Tommy Robinson, au declarat că se vor aduna, sâmbătă, în capitala Regatului, pentru a apăra patrimoniul cultural al națiunii.

Protestele din Marea Britanie, al căror epicentru este în SUA, dar care au fost reproduse și în alte țări din Europa, au început odată cu moartea lui George Floyd, bărbatul afro-american în vârstă de 46 de ani, care a decedat în custodia poliției din Minneapolis, Minnesota, după ce ofițerul Derek Chauvin – arestat și acuzat de crimă de gradul al treilea între timp – a stat așezat cu genunchiul pe gâtul său timp de 8 minute și 46 de secunde, deși omul de culoare insista că nu poate să respire.

Astfel, SUA au fost marcate de ample manifestații auto-revendicate drept „anti-rasiste”, care au degenerat pe alocuri în jafuri, dar și în vandalizarea patrimoniului cultural american – cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu statuia navigatorului Cristofor Columb, care a fost decapitată. La fel s-a întâmplat în mai multe țări europene, unde protestatarii au luat în vizor statui și monumente ridicate în cinstea unor figuri consacrate din trecut, pe motiv că, la vremea lor, ar fi avut viziuni rasiste. Reamintim că până și legendarul film „Pe aripile vântului”, multiplu distins cu premiul Oscar, a fost retras de pe platforma HBO Max, tot pe fondul unor presiuni de același gen.

Deși primarul orașului Minneapolis și guvernatorul din Minnesota sunt ambii democrați, o parte din furia mulțimilor a fost îndreptată către președintele Donald Trump. La rândul său, liderul de la Casa Albă susține că protestele au fost deturnate de Antifa, mișcarea de extremă-stânga cu care a intrat în mai multe clinciuri de-a lungul mandatului, în special pentru viziunile sale creștin-conservatoare și politica „America First”.