Președintele Iohannis, la Universitatea din București: Justiția are obligația de a face lumină în legătură cu Mineriadele. Nomenclaturiștii veniți la conducere în 1990, deghizați rapid în apărătorii democrației (VIDEO)

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost prezent la Universitatea din București, joi, în contextul în care această perioadă este marcată de împlinirea a30 de ani de la Fenomenul Piața Universității și de la sângeroasa Mineriadă dintre 13 iunie și 15 iunie 1990, când manifestațiile anticomuniste din „kilometrul 0 al democrației” românești au fost reprimate de intervenția brutală a autorităților și a minerilor din Valea Jiului. Anterior, șeful statului depusese coroane de flori în memoria victimelor din urmă cu trei decenii.

Principalele declarații făcute de președintele Klaus Iohannis, la Universitatea din București

• Vă mulțumesc pentru invitația de a marca împreună, în condiții cu totul deosebite, 30 de ani de la ceea ce a însemnat Fenomenul Piața Universității. Venită din partea Universității din București, invitația nu este doar onorantă, ci și una cu totul specială. Instituțiile de învățământ superior au avut întotdeauna un rol important în societate. În secolul trecut, acest rol a devenit din ce în ce mai complex, excedând misiunea tradițională de educație și cercetare. Universitățile au fost, rămân și sunt convins că vor fi și pe viitor un far pentru democrație, menținând viu spiritul civic și încurajând participarea activă a comunității academice la viața cetății.

• Încă de la înființare, Universitatea din București a contribuit la consolidare statului românesc și la formarea elitelor sale. După Revoluție a devenit un reper național al luptei pentru libertate și democrație, odată cu Fenomenul Piața Universității. Doamnelor și domnilor, evenimentul de astăzi marchează istoria unui început. Abia ieșită de sub tirania comunistă, în România aveau loc, acum trei decenii, mișcări civice de amploare împotriva celor care, cu chipuri noi, dar cu apucături vechi, preluaseră puterea. Frustrarea și nemulțumirile oamenilor care invadau piețele centrale ale marilor orașe erau alimentate de noua conducere a statului, instalată în 1990, care s-a deghizat rapid în apărătoarea democrației și care promitea respectarea drepturilor și valorilor europene.

• Cei din stradă nu erau însă amnezici și nici nu puteau fi păcăliți ușor. Ei au observat imediat cum nomenclaturiști ai defunctului Partid Comunist au încercat să confiște tot ceea ce câștigaseră românii prin vărsare de sânge în decembrie `89, dreptul la o viață democratică autentică și reconectarea la valorile Europei regăsite.

• Studenți și profesori, muncitori, oameni de toate vârstele și de diferite profesii au rămas să continue în Piața Universității ceea ce s-a început în decembrie 1989. Au rămas neclintiți să apere, cu trup și suflet, idealurile Revoluției. Mișcarea de protest a fost înnăbușită brutal de forțele statului și de forțe extralegale, venite la chemarea autorităților pentru, citez, «a restabili ordinea». Un val de teroare, întreținută și coordonată de către cei care ar fi trebuit să protejeze cetățenii, a dominat Bucureștiul acelor zile.

• Sedii ale partidelor politice, ale unor organizații civice și ale unor instituții de presă au fost vandalizate, au fost bătuți și torturați lideri ai mișcării studențești, profesori, femei și bărbați deopotrivă, cetățeni simpli ai Capitalei. Pe lângă morți și sute de răniți, a rămas în urmă imaginea unei Românii a barbariei. Această imagine rușinoasă ne-a bântuit timp de trei decenii. Fenomenul Piața Universității a reprezentat, totodată, catalizatorul dezvoltării și consolidării societății civile, a conștiinței civice și descoperirea sensurilor libertății. Așa-numita Golaniadă a fost, de fapt, o lecție de democrație autentică.

• Cei care au răspuns cu violență extremă unor dorințe legitime pentru o nouă ordine socială și politică și pentru alinierea în rândul democrațiilor occidentale, au refuzat să înțeleagă că idealurile și aspirațiile nu pot fi nicicând strivite sau anihilate, pentru că ele nu dispar niciodată. Acest lucru, atât de simplu, nu l-au înțeles.

• Onorată audiență, astăzi, la 30 de ani de la acele evenimente sângeroase, România este un stat de drept, cu o democrație consolidată, profund atașată de valorile europene și democratice, iar societatea civilă este categoric mai puternică și mai consolidată. Sacrificiile pe care le-au făcut miile de români ieșiți în stradă sunt fundamnetul societății libere și europene de astăzi, iar spiritul acestei prețioase moșteniri a fost reconfirmat în alegerile de anul trecut. Privind în urmă, pot spune fără ocolișuri că Piața Universității reprezintă un testament pe care trebuie să îl prețuim și să îl respectăm.

• Nu pot vorbi despre Fenomenul Piața Universității fără să amintesc o restanță majoră a societății românești. Constat, iarăși, cu indignare, că dosarul Mineriadei trenează de 30 de ani. Vinovații pentru pierderile de vieți omenești și pentru cele peste 1.000 de victime sunt încă necunoscuți. Consider că este o rușine și o jignire profundă față de toți cei care au luptat cu mâinile goale pentru câștigarea libertății, față de urmașii acestora și față de întreaga societate. Justiția are obligația de a face lumină după atât de mulți ani. Dreptatea nu este un moft, ci este în acest caz o urgență majoră. Fac, așadar, un apel la toți cei responsabili de soarta acestui dosar, faceți dreptate! Românii au nevoie de acest act de justiție pentru odihna veșnică a celor uciși, pentru urmași, precum și pentru reconcilierea cu trecutul. Garantarea unei societăți sănătoase pentru generațiile viitoare.

• Sunt unii care continuă să spună că a face dreptate nu mai ajută pe nimeni astăzi. Ei uită însă un lucru fundamental. România democratică și europeană s-a clădit în toți acești 30 de ani, pentru că au existat oameni care au luptat, care au crezut în forța celor mulți și de bună credință de a produce schimbare. Suntem datori să le fim veșnic recunoscători și să continuăm să apărăm statul de drept și valorile democratice. Avem obligația să respingem ferm și să sancționăm orice tentativă de ducere în derizoriu a istoriei și a memoriei tuturor celor care și-au dat viața pentru libertate și democrație.

• Doamnelor și domnilor, suntem la kilometrul 0 al democrației, în prima zonă declarată liberă de neocomunism, locul în care spiritul democratic și conștiința civică independentă au luat naștere. Universitatea în care ne aflăm are o misiune foarte importantă în această privință. Studenții de astăzi trebuie să cunoască actele de curaj ale studenților și profesorilor acestei universități, din iunie 1990. Imaginea cu balconul Universității, o tribună a democrației, va rămâne pentru totdeauna simbolurilor atâtor înțelesuri pe care le-a avut libertatea în acele zile fierbinți de vară, iar tinerii anului 2020 nu trebuie să uite însemnătatea lui.

Politică - 20 nov, 22:25

Drulă, despre vila pentru Iohannis: Are 1.200 mp. Cine locuiește în 1.200 mp?? Iar renovarea costă 9 milioane de euro, aproape cât tot bugetul RAAPPS pe un an (VIDEO)

Dosarul Mineriadei încă trenează, la 30 de ani de la episoadele sângeroase din Capitală

Dosarul Mineriadei nu a ajuns încă la un deznodământ, la trei decenii distanță de evenimentele sângeroase din Capitală. Un număr de 14 persoane au fost trimise în judecată pentru crime împotriva umanității, iar printre acestea se regăsesc fostul președinte Ion Iliescu și premierul de la acea vreme, Petre Roman, dar și vicepremierul de atunci, Gelu Voican Voiculescu, fostul șef SRI Virgil Măgureanu și Miron Cozma.