Alegeri locale 2020. Când vor avea loc alegerile pentru scaunul de primar

Programate inițialpentru prima parte a anului, alegerile locale din 2020 încă se lasă așteptate. Precum alte activități, sportive, culturale și politice deopotrivă, scrutinul pentru scaunul de primar a fost dat peste cap de pandemia de coronavirus, care a atras după sine o serie de restricții specifice cu scopul de a limita pe cât posibil răspândirea COVID-19. Acum că măsurile devin tot mai relaxate, iar numărul de noi îmbolnăviri pare să nu înregistreze creșteri prea abrupte, momentul pare tot mai aproape, iar recent Curtea Constituțională a României avea să readucă în prim plan subiectul, în condițiile în care a tranșat atât speța privind mandatele aleșilor locali, cât și pe cea privind stabilirea datei de desfășurare a votului. A mai fost nevoie doar de consensul partidelor parlamentare, care între timp s-a și realizat – un proiect de lege inițiat de Marcel Ciolacu (PSD), Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE) și Florin Roman (PNL) stipulează că mandatele aleșilor locali vor fi prelungite până la 1 noiembrie 2020, astfel căalegerilepot fi organizate cel mai târziu în luna octombrie, la o dată ce va fi stabilită de Parlament.

Alegerile locale din 2020, date peste cap de criza COVID-19. Ce a hotărât CCR în 3 iunie

CCR a decis, în 3 iunie, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali este neconstituțională, pentru că un astfel de demers se face doar un Parlament, instituție pusă acum în situația de a da, până la final de 2020, un act normativ prin care să abroge ordonanța în cauză, iar ulterior să dea o nouă lege prin care să extindă perioada de ocupare a funcției pentru primari, consilieri județeni și locali, care ar fi expirat în iunie.

„Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Din acel moment, Guvernul mai are la dispoziție 45 de zile să pună de acord legea declarată neconstituțională cu deciziaCCR. În vremea asta, vor trebui să facă eforturi să rezolve problema. Să facă urgent alegeri sau să pună de acord legislația, să facă o lege de prelungire a mandatelor primarilor pentru că spune că se poateprelungi doar prin lege. Legea trebuie să fie votată, ulterior, în Parlament. Asta era normal pentru că nu poți să faci cum vrei tu”, a afirmat Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, în direct pe B1 TV.

Întrebat dacă este firesc ca Parlamentul să prelungească mandatele unor aleși prin lege, el a explicat: „Până la adoptarea Codului Administrativ, lucrul ăsta nu se putea face. În 2012 au vrut să prelungească mandatul aleșilor locali și Curtea a spus atunci că nu se poate. În Constituție nu scrie nimic despre cine, cum și când face asta. Spune că mandatul este de patru ani. În general, Constituția nu vorbește mult despre alegeri. (…) Acum, în Codul Administrativ scrie că poate fi prelungit mandatul aleșilor locali prin lege. Dar acest Cod Administrativ a fost adoptat, el însuși, printr-o ordonanță de urgență care a fost atacată laCCRși Curtea a respins sesizarea și a declarat Codul ca fiind constituțional”,

Pe fondul crizei COVID-19, Parlamentul adopta un proiect de lege, în mai 2020, prin care prelungea mandatele aleșilor locali până la finalul anului. Totuși, în același act normativ stipula că Legislativul este cel care stabilește data alegerilor prin lege organică – contrar cutumei de până acum – cu cel puțin 75 de zile înainte de vot. PNL ataca legea la CCR.

Cine stabilește data alegerilor. Decizia, disputată de Guvern și Parlament

Tot în 3 iunie, CCR a părut că înclină balanța în favoarea Guvernului în ceea ce privește alegerea unei date pentru desfășurarea alegerilor,fie ele locale sau parlamentare, dar hiar și așa, mai mulți analiști au explicat la acel moment că există posibilitatea ca, prin motivare, instituția fundamentală să ofere și Parlamentului un rol în acest proces. De altfel, până și premierul Ludovic Orban a mărturisit că nu a „înțeles” cui îi va reveni acest atribut.

„Cealaltă decizie, în care Curtea spune că data alegerilor nu se stabilește prin lege, ci de Guvern, prin Hotărâre de Guvern, este absolut normală, era de așteptat. Și acolo ei au spus, în proiectul de lege care a fost declarat neconstituțional, că data alegerilor se stabilește prin lege organică. În Constituție, art 73 spune în ce situații se adoptă legi organice. Constituția nu prevede lege organică pentru așa ceva, deci nu poți să o faci”, mai explica Augustin Zegrean.

27 septembrie și 4 octombrie, datele preferate de Guvern pentru desfășurarea alegerilor locale

Premierul Ludovic Orban subliniacă „este clar că e nevoie de o lege pentru prelungirea mandatelor” aleșilor locali.

„În urma deciziei Curţii Constituţionale, este clar că e nevoie de o lege pentru prelungirea mandatelor. Problema este legată de data alegerilor. În ceea ce ne priveşte pe noi, ca Guvern, noi am anunţat public de două luni, că noi considerăm o dată potrivită sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie pentru desfăşurarea alegerilor, pentru că e după perioada de concedii, e înaintea unei eventuale reveniri a epidemiei, care este estimată, să spun, după 1 octombrie, după 15 octombrie, şi e o perioadă în care se poate face campanie, astfel încât oamenii să-şi aleagă primarii, consilierii locali, preşedinţii de Consilii judeţene şi consilierii judeţeni în deplină cunoştinţă de cauză, cunoscând programele candidaţilor”, a spus Ludovic Orban.

În aceste condiții, spune primul-ministru, Guvernul Orban consideră că 27 septembrie și 4 octombrie sunt cele mai potrivite date pentru organizarea alegerilor locale.

„Din punctul nostru de vedere, oricare din aceste două date sunt bune. Acum aşteptăm să vedem, pentru că nu am înţeles clar din decizia Curţii cine stabileşte data alegerilor, Guvernul prin hotărâre de Guvern, Parlamentul prin lege, eu nu am înţeles, vă spun sincer. Se pare că a fost o decizie, aşa, că poate şi Guvernul, poate şi Parlamentul, o să vedem motivarea, până nu vedem motivarea nu putem şti cu precizie ce e în deciziile Curţii”, a completat el, potrivitAgerpres.

Un consens politic avea să tranșeze disputa. Parlamentul va stabili data alegerilor pentru scaunul de primar

Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, Florin Roman, liderul deputaților PNL, și Călin Popescu-Tăriceanu, șeful ALDE, au inițiat un proiect de lege, care a fost depus, joi, la Parlament, și care prevede că mandatele aleșilor locali va fi prelungit până la data de 1 noiembrie 2020 – în acest scenariu, alegerile pentru scaunul de primar pot fi organizate cel mai târziu în luna octombrie. Același proiect stipulează că Parlamentul va decide când va fi organizat scrutinul, prin lege organică.

„Mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc până la data de 01 noiembrie 2020”, se arată în proiectul depus joi la Senat.

Inițiativa mai prevede că„data alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 se stabileşte prin lege organică, cu cel puțin 60 de zile înaintea votării”, ceea ce înseamnă că Parlamentul va fi cel care va decide data organizării scrutinului, contrar cutumei din cei 30 de ani de postdecembrism, când Guvernul stabilea, prin hotărâre, momentul desfășurării alegerilor.

La propunerea Autorității Electorale Permanente, Guvernul va stabili „calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale și măsurile tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor locale”.