EXCLUSIV // Ce se întâmplă în România cu hidroxiclorochina, după ce OMS a suspendat efectuarea testelor. Opinia specialiștilor despre folosirea în spitale pentru tratarea COVID-19 și despre efectele adverse

EXCLUSIV // Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că suspendă folosirea hidroxiclorochinei în studiile globale cu privire la tratamentele împotriva noului coronavirus, după ce unele studii au indicat că administrarea medicamentului poate da reacții adverse pentru unii pacienți infectați cu COVID-19. Cu toate acestea, hidroxiclorochina apare în schema de tratament folosită în România și este folosită în continuare pentru tratarea pacienților de noul coronavirus.

Contactat de B1.RO, medicul Emilian Imbri, managerul spitalului de boli infecţioase “Victor Babeş” a explicat că decizia OMS nu înseamnă automat că administrarea medicamentului a fost interzisă, ci reprezintă doar o pauză de la efectuarea studiilor clinice. Acesta a precizat că în România s-a folosit și continuă să se folosească hidroxiclorochina sub o strictă supraveghere medicală, având în vedere o serie de reacții adverse. De asemenea, medicul Emilian Imbri este de părere că farmaciile și sursele media nu ar fi trebuit să dezvălui numele medicamentului pentru a înlătura riscul unei isterii privind cumpărarea și administrarea după ureche a hidroxiclorochinei.

“Acest medicament este acceptat de către Comisia care a stabilit o orientare națională referitoare la schemele de tratament. La noi în România este acceptată hidroclorochina, se folosește. Știți bine că au fost și momente când noi am spus că nu este bine să se spună numele medicamentului, dar între timp s-a publicat și s-a anunțat peste tot pe media, au vorbit și reprezentanții farmaciilor despre asta. Dar, medicamentul nu este interzis. Acesta se folosește însă în spital, sub control medical sau sub observație medicală. Nu se recomandă sub nicio formă a se lua după ureche, așa cum ia lumea noastră, pentru că a auzit că a luat vecinul sau altcineva pentur că el este un medicament care are și contraindicații și poat să producă și unele tulburări de ritm cardiac și de activitate cardiacă. Aceasta este problema”, a explicat Emilian Imbri.

În ceea ce privește decizia OMS, Emilian Imbri a precizat că ea nu înseamnă stoparea folosirii tratamentului sub atentă supraveghere medicală.

“Eu am înțeles că se face doar o pauză în studiile clinice. Ea nu a fost nicăieri interzisă. Este un medicament care se dă în boli cronice, în bolile de colagen, ca un tratament cronic, administrat zilnic. Desigur, se dă unor bolnavi care sunt monitorizați. Se face un control amănunțit asupra pacienților, care sunt întrebați în permanență cum se simt și dacă au o tulburare. Recomand ca acest medicamentsă fie prescris și să fie luat numai după sfatul medicului și doar dacă este cazul.

În spitalele de boli infecțioase de când este această infecție cu noul coronavirus este folosit. Dar asta nu înseamnă că este administrat tuturor care vin la spital. El intră în acțiune, ca armă de atac împotriva noului coronavirus, doar în anumite situații”, a explicat Emilian Imbri.

Medicul Virgil Musta, despre retragerea hidroxiclorochinei: Un război între marile companii din industria farmaceutică

La rândul său medicul Virgil Musta, coordonatorul secției COVID-19 de la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, a declarat că deși medicamentul dă unele efecte adverse care pot deveni grave, dacă este adminsitrat eficient el dă rezultate bune în cazul pacienților infectați cu COVID-19. În ceea ce privește decizia OMS, Virgil Musta a precizat că scoaterea hidroxiclorochinei din studiile globale poate indica un război între marile companii din industria farmaceutică.

Acesta a precizat că, deși OMS a spus că hidoxiclorochina ar fi ineficientă și chiar periculoasă în cazul pacienților cu noul coronavirus, medicamentul s-a dovedit eficient în cazul pacienților tratați de el.

“Inițial a fost un medicament considerat foarte promițător. Brusc a devenit indezirabil, pentru că ar avea mai multe efecte negative decât pozitive. Eu cred că adevărul e undeva la mijloc și că, din păcate, intervine un război al companiilor mari de medicamente”, a declarat Virgil Musta pentru Medika TV.

Ulterior, medicul a adăugat: ”Eu cred că noi ca profesioniști trebuie să vedem situația reală. Într-adevăr, medicamentul dă reacții adverse, dar dacă știi când și cui să-l administrezi, este eficient. Noi, cel puțin, (medicii din Timișoara, n.r.) nu am avut, la pacienții cărora le-am administrat acest medicament, acele reacții adverse pe care se face atât de mult caz în aceste comentarii legate de ineficiența și efectele negative ale preparatului”.

Hidoxiclorochina este prevăzută în schema de tratament din România

Schema românească de tratare a pacienților diagnosticați cu SARS-CoV-2 prevede, ca tratament, medicamente precum Paracetamol, Lopinavir sau Ritonavir, Tocilizumab, dar și Hidroxiclorochina.

Astfel, doza de clorochină prevăzută în protocolul din România este 2 x 400 mg/zi în prima zi, apoi 2 x 200 mg/zi. Iar în cazul copiilor se recomandă 5 mg/kgc/zi în 2 prize.

Ce spune medicul francez Didier Raoult despre folosirea hidroxiclorochinei

Controversatul doctor francez, profesorul Didier Raoult continuă să apere medicamentul antiviral hidroxiclorochina, în ciuda faptului că OMS a oprit testarea sa pe pacienți din cauza efectelor adverse. Medicul a devenit celebru în Franța în timpul crizei COVID-19 pentru convingerile sale controversate și a fost vizitat de către președintele Emmanuel Macron.

În timp ce comunitatea științifică din Franța i-a adus reproșuri pentru prejudecățile sale metodologice aplicate în testele sale. Acesta a subliniat că acuzațiile sunt „fanteziste” atunci când vine vorba despre contestatarii clorochinei. De asemenea, acesta a invocat interese economice care ar bloca în statele occidentale folosirea medicamentului.

„Dintr-o dată, toate autoritățile încep să spună că acesta este un lucru groaznic, criminal. N-am auzit niciodată un lucru atât de fantezist. Este de neînchipuit.”

El a dat exemplu în acest sens statele sărace din Sud care au rate de mortalitate foarte mici, după ce au folosit ani la rând clorochina.

„Lumea săracilor, cei mai puțin înstăriți din Sud, care au folosit cloroquina, apoi hidroxicloroquina și azitromicină, într-un mod masiv, și care au rate de mortalitate foarte mici”.