Președintele Iohannis, după ședința CSAT: Strategia Națională de Apărare a Țării arată drumul spre obiectivele noastre prioritare de securitate. România trebuie să-și apere cetățenii de pretutindeni, interesele, simbolurile și resursele (VIDEO)

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce a avut loc miercuri, ora 12, la Palatul Cotroceni din Capitală, în regim de videoconferință. Pe agenda discuției au fost subiecte precum Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, dar și modul în care vor putea fi puse la dispoziție forțele armate române, în 2021, pentru teatrele de operații din străinătate. Înzestrarea Armatei până în anul 2026 a fostși ea pe ordinea de zi. Între timp au apărut și primele imagini din cadrul reuniunii, iar șeful statului a susținut și o declarație post-eveniment, în care a subliniat că noua strategie de apărare „oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi și arată ce avem de făcut pentru a le atinge”.

LIVE TEXT cu principalele declarații făcute de președintele Iohannis după ședința CSAT

• Am condus, astăzi, ședința CSAT în care au fost abordate mai multe teme relevante pentru apărarea țării și securitatea națională. Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, pentru perioada 2020-2024.Vreau să vă prezint mai multe aspecte legate de acest document esențial pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională în ansamblu.

• În primul rând, strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii, care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea – și așa deja accentuate – ale mediului de securitate internațional.

• România a trebuit să facă față, într-un timp scurt, acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri, medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și, mai ales, în ceea ce privește creșterea rezilienței economice.

• Noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi și arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din domeniul securității naționale vor fi concepute și implementate, având ca beneficiar final cetățeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăiește într-un mediu sigur și să aibă încredere că instituțiile îl apără și îl protejează.

• Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 operează cu același concept de securitate națională extinsă introdus și definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, înțeleasă în dublă calitate, de apărare națională și apărare colectivă, strategia vizează și alte dimensiuni, precum politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică. Am gândit această strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune și o direcție în materie de securitate națională privind deopotrivă cetățeanul, societatea în ansamblul său și instituțiile statului.

• România este un stat care trebuie să își apere cetățenii, oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale, și resursele naturale. Este o țară care știe să își protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului.

• Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei, și la promovarea democrației și libertății. Toate acestea presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni. În această construcție este evident că Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate.

• Strategia Națională de securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională, cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților. Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări.

• De asemenea, ca element de noutate, strategia se raportează la un concept multidimensional al securității bazat pe relația securitate, prosperitate, stat de drept, democrație, identitate. Echilibrul dintre stat și individ, ca beneficiari ai securității naționale. Siguranța cetățeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile. Tocmai de aceea, strategia încurajează colaborarea și coordonarea interinstituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui grup de reflecție strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun..

• Au fost și alte puncte la care mă voi referi pe scurt. Așadar, am aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru particparea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2021. Armata României va participa cu un efectiv de 1940 de militari și civili la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puțini decât în acest an, iar MAI va participa cu 841 de militari și polițiști, cu 181 mai puțini decât în 2020.

Politică - 20 sep, 21:58

Oana Florea (PSD): Eu nu îl văd pe Klaus Iohannis în Parlament. Cum ar putea el să intre în lift cu 5 senatori odată sau să stea în bancă? S-ar potrivi la Comisia de turism, Comisia de sport, dacă ar veni la birou (VIDEO)

Ședința CSAT se referă, printre altele, la următoarele subiecte:

• Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024;

• Forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021;

• Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă.

Strategia națională anti-coronavirus, cap de afiș la cea mai recentă ședință CSAT de până acum

Ultima ședință CSAT a avut loc în 26 februarie, cu câteva ore înainte să fie confirmat primul caz de COVID-19 din România, în persoana unui tânăr din Gorj. De altfel, reuniunea la cel mai înalt nivel avea drept cap de afiș tocmai strategia națională pentru combaterea crizei coronavirus și a efectelor sale.

„Sunt necesare eforturi concentrate, în continuare, pentru asigurarea măsurilor preventive, dar și a celor care se impun pentru gestionarea eventualelor cazuri de infecție pe teritoriul României, atât din partea autorităților centrale, cât și din partea instituțiilor de specialitate de la nivel județean și local.În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării am subliniat nevoia de comunicare eficientă între toate structurile implicate în combaterea infectării cu coronavirus, atât la nivel central, cât și la nivel local, informarea permanentă a Direcțiilor de Sănătate Publică, a medicilor de familie și a managerilor de spitale publice și private.Este nevoie de un efort comun și unitar și de aplicarea riguroasă și fără abateri – repet, aplicare riguroasă și fără abateri – a măsurilor de prevenție, pentru a asigura cea mai bună protecție a cetățenilor”, afirma președinteleKlaus Iohannis,după ședință.

La rândul său, premierul Ludovic Orban desfășura și el o declarație post-eveniment, în care nota susținea că,„în reuniuneaCSATam abordat ca subiect extrem de important pe ordinea de zi planul de prevenire și combatere a coronavirusului. Am făcut o analiză extrem de serioasă a situației, măsurile care au fost luate, toate măsurile pe care urmează să le luăm, să realizăm toți pașii necesare pentru a avea cea mai potrivită reacție în orice situație poate apărea”.

știre în curs de actualizare