Liviu Dragnea, fostul șef al Partidului Social Democrat, a aflat luni că rămâne după gratii, după ce judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei-au respins pentru a cincea oarăcontestaţia împotriva condamnării la3 ani şi 6 luni de închisoare.
Fostul lider al PSD a fost audiat pe 25 mai 2020, prin videoconferință, însăavocaţii s-au declarat nemulțumiți de faptul că în timpul audierii s-au confruntat cunumeroaseprobleme tehnice, iar judecătorii nu l-au înțeles.
Potrivit declarațiilor judecătorilor, Dragnea urmează să depună o sesizare în acest sens.
Politicianula depus la începutul anului o contestaţie la executare, respinsă de instanţă pe 30 ianuarie, decizie care a fost atacată de fostul lider social democrat la Completul de cinci judecători de la Instanţa Supremă.
Dragnea se află încarcerat la Penitenciarul Rahovade pe 27 mai 2019, iar de atunci a făcut mai multe cereri de eliberare pe motiv că sentința primită nu este legală, deoarece completul de 3 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat nu era specializat să judece fapte de corupţie.
În plus, avocații au invocat și „habeas corpus”, un act adoptat de Parlamentul englez în 1679, care prevede că orice deținut are dreptul să ceară revizuirea sentinței, dacă crede că a fost condamnat pe nedrept.
În urmă cu un an, Liviu Dragnea a primit sentința de 3 ani şi 6 luni de închisoareîn dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. El a fost găsit vinovat pentru instigare la abuz în serviciu.
Procurorii DNA au susținut, la acea vreme, că Dragnea aangajatdouă femeila Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, careprimeau salarii de la instituție deși, lucrau la sediul organizației PSD Teleorman, condusă atunci de Dragnea.
În plus, i s-a mai adus și acuzația că s-a folosit de funcția sa pentru a se asigura că aceste două femei rămân angajate la Protecția Copilului.
La momentul pronunțării sentinței cu executare în acest caz, Liviu Dragnea avea deja o condamnarela doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul. În acest caz, procurorii l-au acuzat că, în timpul referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, astfel încât să se întrunească cvorumul necesar demiterii. El a cerut de mai multe ori anularea și a acestei condamnări, cu argumentul că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o.
Fostul lider al social-democraților mai este urmărit penal, încă din 2017, în dosarul Tel Drum, în care este acuzat că, în perioada în care conducea CJ Teleorman, ar fi favorizat această companie la contractele cu statul. Procurorii cred că Dragnea controlează din umbră compania Tel Drum.