Criza generată de pandemia de COVID-19, asemănată cu Marea Criză din 1929 / Fostul șef al Rezervei Federale din SUA dezminte ipoteza

Criza generată de pandemia de coronavirus a lovit puternic economia mondială. Peste un miliard de angajați din toată lumea riscă să le fie redus salariul sau să își piardă locul de muncă, potrivit datelor furnizate de Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Pandemia de coronavirus, asemănată cu Marea Criză din 1929

Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georghieva, este de părere că pandemia va avea „cele mai grave consecinţe economice de după Marea Depresiune din 1929”, scrie Reuters.

De asemenea, experta FMI susține că peste 170- de țări vor experimenta o recesiune fără precedent din cauza pandemiei de COVID-19 și a incertitudinii privind durata acestei crize, iar în cel mai bun caz, o recuperare “parțială” a efectelor economice negative s-ar putea realiza abia anul viitor.

Pentru a reuși aceasta însă, toate restricțiile impuse în timpul pandemiei trebuie ridicate, iar activitățile trebuie reluate în toate sectoarele de lucru. În caz contrar, dacă un al doilea val de coronavirus îi va ține pe oameni închiși în case și în a doua jumătate a anului, „ne putem aștepta la cea mai gravă recesiune din toate timpurile”, a mai punctat Kristalina Georghieva.

„Trebuie să evităm ca presiunile asupra lichidităţilor să se transforme într-o problemă de solvabilitate, ceea ce ar lăsa în economia mondială o cicatrice care va face mult mai dificilă revenirea”, a concluzionat experta FMI.

Fostul șef al Rezervei Federale din SUA dezminte ipoteza

„În mod evident, oamenii au făcut comparaţii cu Marea Criză. Nu este o comparaţie tocmai bună”, a declarat Ben Bernanke, afirmând că evenimentele anilor 1930 au fost declanşate de un colaps financiar şi alimentate de alegeri politice nepotrivite, inclusiv decizia Rezervei Federale de a mări ratele dobânzilor.

Mai mult, spune expertul, Marea Criză a durat aproape 10 ani, fiind improbabil ca efectele generate de pandemie să se extindă atât de mult.

„Dacă totul merge bine, într-un an sau doi ar trebui să fim într-o poziţie favorabilă”, estimează Bernanke.

Decizii greșite în timpul Marii Crize din anii 1930

În acele vremuri, Statele Unite, împreună cu alte ţări, au implementat tarife tot mai mari, într-un efort de resuscitare a economiei, fapt ce a contribuit la durata Marii Depresiuni.

Chad Bown, membru al Institutului Peterson pentru Economie Internaţională, cataloghează protecţionismul drept un reflex natural într-o perioadă ca cea din zilele noastre, dar unul contraproductiv. În opinia sa, coronavirusul nu poate declanşa o criză ca cea din urmă cu 90 de ani, ci doar politicile direcţionate greşit.

Președintele Băncii Mondiale, despre efectele crizei COVID-19 asupra economiei mondiale

David Malpass, președintele Băncii Mondiale, a comentat situația actuală, pe care a catalogat-o drept „cea mai profundă și dureroasă suspendare a economiei din ultimele decenii, din toate timpurile de fapt. Și asta îi afectează în primul rând pe cei mai săraci.

Țările sărace și populațiile lor sunt extrem de dependente de marile economii. Or aceste economii s-au oprit, s-au izolat și abia încep să repornească. Acestea încă mai caută modalități de repornire în siguranță și este o etapă decisivă pentru țările în curs de dezvoltare. Ele au nevoie de transferuri de bani, de turism, de comenzi din partea celor mai avansate economii”, a precizat acesta, declarând că instituția pe care o conduce are în plan acordarea unui ajutor către țările sărace, mai ales pe cele din Africa, în sprijinul depășirii consecințelor economice nefaste, generate de pandemia decoronavirus.

David Malpassa declarat că ajutorul oferit țărilor afectate de noulcoronaviruseste sub formă de subvenții și împrumuturi cu dobândă foarte mică, ce permit acordarea unui ajutor imediat. Banii sunt folosiți pentru a cumpăra de urgență echipament de protecție pentru populație, precum și alte echipamente pentru cei aflați în linia întâi în lupta împotriva bolii.

„În următoarele cincisprezece luni, adică până în iunie 2021, ar trebui să putem oferi un ajutor total de156 miliarde de dolari, fie că este vorba de subvenții, fie de credite cu dobândă redusă. Cea mai mare parte va merge în țări din Africa Subsahariană. Cu toate acestea, nu va fi suficient”, spune Malpass.