Cum atacă noul coronavirus organismul uman. COVID-19, mai imprevizibil decât un simplu virus respirator

Virusul COVID-19 a infectat, până în prezent, peste 5,3 milioane de persoane la nivel mondial. De asemenea, peste 342.300 de oameni și-au pierdut viața din cauza virusului COVID-19, iar alți circa 53.500 sunt în stare gravă. Totodată, mai bine de 2,2 milioane dintre cei confirmați cu coronavirus s-au și vindecat.

Deși au trecut câteva luni de la izbucnirea pandemiei, cercetătorii continuă să descopere noi căi prin care virusul atacă organismul uman.

Cum intră virusul COVID-19 în corpul uman

Potrivit unor cercetări recente, virusul ar intra în organism prin intermediul unor protuberanțe de origine proteică, de care se folosește ca de o „cheie” pentru a deschide „ușa” celulelor.

Odată intrat în organism, virusul schimbă aparența fizicăa proteinei și o maschează cu un înveliș de zaharuri (glicani) pentru a păcăli „alarma” naturală a organismului, adică sistemul nostru imunitar. Ulterior, virusul poate să-și elibereze materialul genetic și să se multiplice, notează The Washington Post.

COVID-19 s-a dovedit a fi mai contagios decât virușii MERS și SARS și, de asemenea, mai letal decât gripa. Mai exact, cercetătorii au descoperit că SARS-CoV-2 are de 10 ori mai multă potență de a se lega de receptorii ACE-2 ai corpului decât SARS.

Deși acest coronavirus nu suferă mutații foarte rapid, acesta se dovedește a fi mai imprevizibil decât un simplu virus respirator, cum era catalogat în momentul apariției.

Până acum, au fost observate câteva mutaţii genetice în „proteina S (spike)” a coronavirusului. Dacă proteina va continua să dezvolte mutaţii, anticorpii produşi de un posibil vaccin vor fi depăşiţi de situaţie, nefiind suficient de eficienţi pentru a opri răspândirea virusului.

Astfel, s-a constatat că noul coronavirus atacă plămânii, dar poate lovi oriunde, de la creier până ladegetele de la picioare.

Efectele noului coronavirus asupra organismului uman

La începutul pandemiei, medicii se concentrau pe tratarea plămânilor, dar acum mulți cercetători sunt de părere că ravagiile pe care le face boala vin de la două cauze ce sunt interconectate.

Primul aspect ar fi distrugerile pe care virusul le provoacă vaselor de sânge, ducând la formarea de trombi și de aici la atacuri cerebrale, embolii, infarct etc. Acest lucru se întâmplă deoarece virusul atacă direct celulele endoteliale, ce căptușesc vasele de sânge.

Al doilea aspect este furtuna de citokine, răspunsul exagerat al sistemului nostru imunitar în momentul contactării virusului, care atacă propriile cellule, în încercarea de a elimina invadatorul.

În paralel cu încercarea de a-i ajuta pe pacienți să respire, mulți doctori se concentrează pe tratarea reacțiilor inflamatorii pe care le poate produce virusul și pe capacitatea acestuia de a provoca cheaguri de sânge.

Expert OMS în timpul epidemiei de SARS: ”Nu ştim dacă un vaccin poate genera un răspuns de imunitate care ne va proteja împotriva infecţiei pe viitor”

David Heymann, cel care a condus Organizaţia Mondială a Sănătăţii în timpul epidemiei de SARS, a declarat că „nu ştim dacă un vaccin poate genera un răspuns de imunitate care ne va proteja împotriva infecţiei pe viitor”.

Afirmația vine în contextul în care o problemă principală a vaccinurilor pentru SARS-COV-2, aflate încă în perioada de testare, ar fi faptul că acestea nu asigură o imunitate pe termen lung.

Aproape un sfert din răcelile de zi cu zi sunt cauzate de coronaviruşi, însă răspunsul organismului dispare rapid, astfel încât oamenii pot fi infectaţi după ce s-au vindecat.

Cercetătorii de laUniversitatea Oxford au lucrat la un vaccin ce, în primele faze, a arătat protecțieîmpotriva nouluicoronavirusla șase maimuțe, informeazăBBC. Vaccinul a generat anticorpi împotriva virusului în 14 zile, a blocat virusul să se înmulțească și nu a dăunat plămânilor, animalele având o cantitate mai mică de virus în plămâni și căile respiratorii, potrivitpharmaceutical-technology.com.

Ulterior, vaccinul experimental „ChAdOx1 nCov-19” a eșuat, maimuțele supuse testelor continuând să se infecteze.

Și Jonathan Van-Tam, ofiţer medical şef al Marii Britanii, a declarat recent că nu putem fi siguri dacă vom avea un vaccin pentru COVID-19.

„Un vaccin ideal protejează împotriva infecţiilor şi previne răspândirea, însă procesul de dezvoltare este unul extrem de complex, neexistând o regulă conform căreia totul va merge bine în timpul procesului”, îl citează The Guardian.

Un scenariu pesimist, dar posibil, vine și din partea premierului britanic Boris Johnson, care luna trecută a fost internat în spital, fiind infectat cu COVID-19. Acesta a afirmat că este posibil să nu se dezvolte deloc un vaccin eficient:

„Am spus că vom face tot posibilul pentru găsirea unui vaccin. Rămâne un drum foarte lung de parcurs şi trebuie să fiu sincer că ar putea să nu obţinem un vaccin”, precizând și el că „în ciuda acestor eforturi, trebuie să recunoaştem că este posibil să avem nevoie să trăim cu acest virus în perioada următoare”.