Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarant, în cadrul unui interviu acordat RFI, că instituția are în plan acordarea unui ajutor către țările sărace, mai ales pe cele din Africa, în sprijinul depășirii consecințelor economice nefaste, generate de pandemia de coronavirus.
„Este cea mai profundă și dureroasă suspendare a economiei din ultimele decenii, din toate timpurile de fapt. Și asta îi afectează în primul rând pe cei mai săraci. Țările sărace și populațiile lor sunt extrem de dependente de marile economii. Or aceste economii s-au oprit, s-au izolat și abia încep să repornească. Acestea încă mai caută modalități de repornire în siguranță și este o etapă decisivă pentru țările în curs de dezvoltare. Ele au nevoie de transferuri de bani, de turism, de comenzi din partea celor mai avansate economii”, a precizat acesta.
David Malpass a declarat că ajutorul oferit țărilor afectate de noul coronavirus este sub formă de subvenții și împrumuturi cu dobândă foarte mică, ce permit acordarea unui ajutor imediat. Banii sunt folosiți pentru a cumpăra de urgență echipament de protecție pentru populație, precum și alte echipamente pentru cei aflați în linia întâi în lupta împotriva bolii.
Mai mult, în cadrul adoptării unor măsuri de urgență, de la mijlocul lunii martie, s-au oferit în total 5,5 miliarde de dolari, iar programul va continua, asigură președintele Băncii Mondiale.
„În următoarele cincisprezece luni, adică până în iunie 2021, ar trebui să putem oferi un ajutor total de156 miliarde de dolari, fie că este vorba de subvenții, fie de credite cu dobândă redusă. Cea mai mare parte va merge în țări din Africa Subsahariană. Cu toate acestea, nu va fi suficient”, spune Malpass.
O direcție în acest sens, discutată cu Kristalina Georgieva, șefa FMI, ar fi extinderea datoriei.
„În martie am recurs la amânarea plăților datoriilor de către țările sărace, ceea ce ar trebui să le permită să economisească mulți bani pe care să-i cheltuiască pentru sănătate. Sperăm că și creditorii privați, respectiv băncile și administratorii de active, vor participa la această suspendare temporară, dar există o reticență din partea lor în a renunța la rambursările celor mai sărace țări”, a mai punctat acesta.
În ceea ce privește înghețarea plăților datoriilor de către creditorii private, Malpass spune că aceștia „trebuie să ia în serios gravitatea crizei, acesta este primul punct.Al doilea este că țările trebuie să studieze care sunt cele mai bune opțiuni pentru ele în această criză”.
Legat de sectorul privat din țările sărace, mai ales cele din Africa, președintele Băncii Mondiale spune că acesta este un subiect esențial.
„Prin intermediul Corporației Finanțelor Internaționale, IFC, furnizăm întreprinderilor capital de lucru. Capital sub formă de împrumuturi pe termen scurt pentru a putea plăti stocurile, a rezolva diverse probleme de contabilitate și orice altceva care menține activitatea. Acesta este un aspect foarte important. În ceea ce privește microîntreprinderile, ceea ce vrem să facem este să le oferim în continuare fluxurile financiare de care au nevoie, pentru că aceste fonduri le permit oamenilor să continue activitatea”, mai spune Malpas, precizând că oamenii din țările sărace trebuie să poată supraviețui acestei crize, să continue să se poată hrăni și educa și, practic, să-și reconstruiască viața și să depășească această recesiune.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a dat asigurări că țările cele mai afectate de pandemia decoronavirusvor beneficia de viitorul pachet european cu măsuri de redresare economică.
Acesta se va desfășura pe termen scurt și ”va merge în direcţia unde necesităţile sunt cele mai mari şi unde are cel mai mare potenţial”, cuprinzândo serie de investiţii, scheme financiare de susţinere a sectorului sanitar şi propuneri de venituri pentru bugetul multianual al UE, notează Reuters.
Mai mult, planul va cuprinde o nouă propunere privind viitorul cadru financiar multianual (pentru perioada 2021-2027), alături de o propunere de creare a unui fond de redresare economică, totul pentru a reduce efectele nocive provocate de pandemia deCOVID-19.
În principal, fondurile vor fi destinate susținerii politicilor guvernamentale pentru investiţiile publice, dar și reformelor conforme noilor politici europene legate de combaterea schimbărilor climatice şi de digitalizarea economiei, un trend ascendent în contextul actual.
Planul Comisiei Europene va avea în vedere și mobilizarea investițiilor private, deoarece criza ”a sporit necesitatea investiţiilor private”, după cum a menționat președintele executivului comunitar.
La începutul lunii trecute, președintele Comisiei Europene a declarat că UE va facilita accesarea a peste15 miliarde de europentru ajutorarea țărilor impactate de pandemia deCOVID-19.
„Este în interesul nostru să ne asigurăm că lupta se încununează cu succes pe tot globul. Fiind uniți și lucrând împreună, putem învinge virusul”, a scris demnitarul european, pe Twitter.