Premierul Ludovic Orban a susținut o declarație de presă, miercuri, la Palatul Victoria, în care a făcut o nouă serie deprecizări despre lupta României cu criza COVID-19 și efectele sale. Primul-ministru a anunțat mai multe măsuri pentru revitalizarea economiei, care a resimțit efectele restricțiilor specifice pandemiei de coronavirus, dar a comentat și ultimele evenimente de la București, printre care votul din Parlament cu privire la aprobarea stării de alarmă, precum și decizia CNCD de a-l sancționa pe președintele Klaus Iohannis cu o amendă de 5.000 de lei. Liderul liberalilor a vorbit și despre obligativitatea portului de mască, și despre măsurarea temperaturii la intrarea în anumite clădiri, care a generat dezbateri intense în mediul online.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Pentru toate domeniile care își vor relua activitatea ca urmare a relaxării restricțiilor, șomajul tehnic va fi înlocuit de o măsură activă de susținere a reluării activității de către angajați, prin alocarea unui procent din salariul brut al angajatului de până la 41,5% pentru fiecare angajat care își reia activitatea în cadrul companiei în care a lucrat.
Se știe foarte clar că datorită crizei economice provocate de epidemie, foarte mulți români fie și-au pierdut locul de muncă, fie au fost în șomaj tehnic. De asemenea, foarte mulți români s-au întors în țară din țările în care își desfășurau activitatea, ca urmare a încheierii contractelor de muncă. Evaluarea pe care o avem ne indică faptul că există aproape 600.000 de români care s-au aflat în șomaj tehnic și până la 700.000 de români care vor fi în căutarea unui loc de muncă. Aproape 350.000 de persoane cărora li s-a încheiat contractul de muncă și între 300.000 și 350.000 de români care s-au întors în țară și care vor fi în căutarea unui loc de muncă. Din acest motiv, pe lângă măsura activă acordată pentru reluarea activității angajaților din companiile care au fost afectate de măsurile de restricție sau au fost afectate indirect de criza economică, vom folosi mai multe măsuri active dedicate diferitelor categorii de angajați. Vom acorda un procent de până la 30% din salariul brut companiilor care vor angaja oameni aflați în căutarea unui loc de muncă, care vor oferi locuri de muncă cetățenilor români care sunt în căutarea unui loc de muncă pe o perioadă de cel puțin trei luni de zile.
De asemenea, există o serie de cetățeni, de categorii de angajați pentru care angajarea e mai dificilă, cum sunt tinerii absolvenți, cum sunt persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare și care mai greu își găsesc locuri de muncă pe piața muncii. Pentru aceste categorii, vom dezvolta instrumente de susținere a angajării lor mult mai generoase, susținând un procent semnificativ din salariul brut pe o perioadă de timp mai lungă. Sigur că aceste măsuri vor fi luate cu anumite condiții.
Astăzi, odată cu adoptarea hotărârii de către Parlament prin care a fost aprobată starea de alertă, a fost finalizată procedura stabilită în Legea 55 și putem spune că am intrat pe deplin în starea de alertă maximă, așa cum am denumit-o în cadrul ședinței de Guvern. Sigur că am extrem de multe observații legate de modul în care Parlamentul a tratat proiectul nostru de lege și prin modificările pe care le-a făcut ne-a restrâns atât de mult cât a putut posibilitățile efective de acțiune. De asemenea, consider că Parlamentul nu avea atributul constituțional și legal să facă modificări la Hotărârea de Guvern și la planul de măsuri aferent HG, prin care Guvernul României a declarat o stare de alertă. Este o imixtiune grosolană a forului legislativ în activitatea executivului și este o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat. Nu putem fi de acord cu o astfel de atitudine.
Va fi obligatorie purtarea măștii. Această precizare o fac, pentru că va fi obligatorie purtarea măștii în toate spațiile închise. Sigur că purtatul măștii ne creează un oarecare disconfort, sigur că ne poate deranja pe unii dintre noi, dar această decizie pe care am luat-o – și, iată, avem și acordul Parlamentului, și aici fac o paranteză, din acest moment inclusiv liderii PSD și ai altor partide vor avea obligația să respecte această măsură – ne ferește de riscul de a transmite virusul către semenii noștri sau de a fi infectați cu virusul.
Am văzut că foarte mulți oameni sunt deranjați de faptul că li se ia temperatura. Această măsură este o măsură necesară pentru a diminua riscul ca o persoană, care are o temperatură de peste 37,3 grade și care poate avea virusul respectiv, să poată să transmită virusul către alte persoane. La intrarea în spații închise, acest triaj este necesar, repet, pentru a-i proteja pe toți cei care se duc la serviciu, care intră în spațiile comerciale.
Dați-mi voie să mă refer și la un subiect, să-i spunem, politic. Am rămas stupefiat de decizia de astăzi a așa-zisului Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării. O majoritate PSD – UDMR a luat o decizie care nu are nicio legătură cu legea și cu regimul sancționatoriu pentru discriminare. Președintele României este victima unei decizii pur politice, care arată clar că toate instituțiile care sunt cotropite de PSD iau decizii împotriva Constituției și împotriva legii. Practic, Președintele României a fost sancționat nu pentru că a făcut vreo discriminare, ci a fost sancționat pentru că a acționat în spiritul Constituției, apărând un principiu constituțional, principiul integrității, și pentru că a demascat o politică constantă de complicitate a PSD, care pentru a-și atrage sprijinul UDMR, a făcut o serie de compromisuri inacceptabile, votând acte normative în repetate rânduri, cum sunt actele normative prin care, practic, se instituia obligativitatea utilizării limbilor minorităților peste tot, lăsând să treacă prin adoptare tacită un proiect de lege privind declararea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc.
Deși o parte din restricții au fost relaxate în România, președintele Klaus Iohannis a avertizat că pericolul încă nu a trecut. Într-o declarație de presă susținută luni, șeful statului a subliniat că starea de urgență ar putea fi reintrodusă, în cazul în care presiunea pe spitale și ritmul de infectare vor crește semnificativ.
Am reușit, până acum, să controlăm epidemia, iar măsurile pe care le-am luat pe parcursul stării de urgență și-au dovedit eficiența. Au fost două luni foarte grele pentru toți. Ar fi dramatic să le compromitem tocmai acum, când am reușit să facem un pas important pentru a ne relua încet, încet un mod de viață mai apropiat de cel cu care eram obișnuiți. Cred că nimeni nu își mai dorește să reintrăm în starea de urgență, dar vom fi obligați să luăm din nou această decizie în situația în care ritmul de infectare și presiunea pe spitale vor crește semnificativ.