Guvernul Viktor Orban din Ungaria intenționează să depună un proiect de lege, prin care să renunțe la abilitatea dea guverna prin decrete, a afirmat Gergely Gulyas, șeful Cancelariei premierului ungar, duminică seară, potrivit Politico.
Vestea vine în contextul în care, prin legea deurgență adoptată la final de martie ca răspuns la criza COVID-19, guvernul Ungariei a primit puterea de a guverna prin decrete fără o limită determinată de timp. Odată ce acest act normativ a fost adoptat, oamenii cu viziuni considerate de Budapesta ca fiind neadevărate sau distorsionate – și care ar putea interfera cu protejarea publicului sau care ar putea alarma un număr mare de persoane – riscă ani grei de închisoare.
„Intenția noastră este ca, în 26 mai, să trimitem forma inițială a proiectului de lege către Parlament”, a afirmat Gergely Gulyas, la HirTV, explicând că propunerea de act normativ ar putea fi adoptată în iunie.
Cu toate acestea, șeful Cancelariei premierului Viktor Orban a adăugat că dacă numărul de cazuri confirmate de COVID-19 „începe să crească radical”, actualul ordin ar trebui extins după perioada menționată.
Mesajul lui Gergely Gulyas vine să îl dubleze pe cel lansat de Viktor Orban, care afirma, vineri, că guvernul de la Budapesta ar putea renunța la abilitatea de a guverna prin decrete până la finalul lunii mai. Astfel, primul-ministru ungar a fost invitat, marți, de președintele Parlamentului European, la o discuție despre starea de urgență din Ungaria și efectele sale asupra libertăților și drepturilor fundamentale.
Acesta este doar cel mai recent subiect de clinci între Bruxelles și Budapesta. De-a lungul ultimilor ani, Viktor Orban s-a remarcat drept un opozant al politicilor promovate de establishmentul UE, făcând apel la suveranism și la o Europă a națiunilor, în loc de una federală sub forma unor așa-zise „State Unite ale Europei”. Totuși, nu numai viziunile naționaliste și creștin-conservatoare l-au adus în atenția scenei globale, ci și felul în care a tratat principiile statului de drept în calitatea sa de premier al Ungariei – țară care este acum un „regim hibrid”, pierzându-și statutul de „democrație semiconsolidată”, potrivit raportului Freedom House din martie 2020.
Tensiunile nu s-au rezumat la relația dintre Ungaria și UE, ci au cuprins și legătura dintre principalul partid de guvernământ de la Budapesta, Fidesz, și familia politică din care făcea parte, PPE. Linia politică promovată de Viktor Orban și partidul său au condus la suspendarea calității lor de membri ai popularilor europeni. Cu toate acestea, în februarie 2020, Adunarea politică a PPE nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru expulzarea PPE, astfel că apartenența sa are șanse să rămână valabilă pentru încă cel puțin un an.