Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină din 2018: Vaccinul universal împotriva tuberculozei ar putea determina rate scăzute de mortalitate în rândul pacienţilor cu COVID-19 din Japonia

Tasuku Honjo, cercetătorul japonez laureat cu premiul Nobel pentru Medicină în anul 2018, susține că vaccinul universal împotriva tuberculozei ar putea fi unul din motivele ratei scăzute de mortalitate în rândul pacienţilor infectați cu COVID-19 din Japonia, notează La Vanguardia.

Ipoteza, verificată de experți

Inițial, ipoteza legată de legătura dintre vaccinarea cunoscută ca BCG (sigla bacilului Calmette-Guérin) şi o rată mai mică de mortalitate provocată de COVID-19 a fost dezvoltată de un grup de cercetători australieni, iar acum este dezbătută de experți din întreaga lume.

Potrivit imunologului nipon, faptul că în Japonia majoritatea populaţiei este vaccinată împotriva tuberculozei „ar putea fi unul dintre factorii diferenţiali”, astfel explicându-se procentul scăzut al infectărilor cu coronavirus în această ţară.

„Vaccinul BCG presupune un impuls puternic la nivelul imunității generale a organismului inoculat, iar acest lucru ar putea fi de mare ajutor în combaterea coronavirusului și a suprareacției cauzate de acest agent patogen în sistemul imunitar. Dar aceasta este doar o teorie deocamdată, ar trebui să fie dovedită”, a precizat Honjo.

Studiul arată o „relație semnificativă” în acest sens

Un studiu realizat de Universitatea de Sănătate Fujita din Aichi (centrul Japoniei), a analizat numărul de infecții și decese cauzate de COVID-19 în 136 de țări, împărțindu-le între cele care folosesc vaccinarea BCG universală, cei care au aplicat această metodă în trecut și cei care nu au practicat-o până acum.

Rezultatele studiului au reliefat o „relație semnificativă” între politicile de vaccinare împotriva tuberculozei și rata prevenției și a mortalității cauzate de COVID-19.

Oamenii de știință au observat cele mai mari rate de deces în țările care nu au administrat niciodată acest vaccin la întreaga populație, precum Statele Unite sau Italia, urmate de alte țări care s-au vaccinat în trecut, cum ar fi Germania, Australia sau Coreea de Sud. Cele mai mici rate ale mortalității au apărut în țări precum Japonia sau Rusia, unde vaccinul este în continuare administrat întregii populații.

Diferențe genetice între europeni și asiatici

În explicarea acestui fenomen, al controlului aparent pe care Japonia și alte țări asiatice îl au comparativ cu alte țări, Honjo a evidențiat o diferență genetică între europeni și asiatici, ca un alt posibil motiv.

Mai exact, este vorba despre antigeni de leucocite umane (HLA), un grup de molecule de natură ereditară care joacă un rol cheie în sistemul imunitar și care prezintă „diferențe enorme între oamenii caucazieni și cei asiatici”, potrivit profesorului Tasuku Honjo.

Aceste molecule controlate genetic „sunt principiul de bază pentru recunoașterea virusului ca inamic” al organismului, spune savantul, care a subliniat totuși că „va dura ceva timp” pentru ca și această ipoteză să fie testată.

Honjo a fost distins cu Premiul Nobel pentru medicină în 2018, împreună cu americanul James P. Allison, pentru munca sa cu proteine ​​ale sistemului imunitar care au permis dezvoltarea de tratamente mai eficiente pentru cancer.

Laureatul Nobel din 2008:”Coronavirusul, o creație chineză, realizată în special din molecule HIV”

Profesorul Luc Montagnier, laureat al Premiului Nobel în medicină în 2008, este de părere că virusul bolii COVID-19 ar fi de origine umană și ar fi fost creat într-un laborator din Wuhan, în special din molecule HIV, relateazăLeParisien.

Mai mult decât atât, profesorul Montagnier ar susține că este vorba despre o ipoteză dovedită.

Afirmațiile profesorului Luc Montagnier ar avea la bază la un studiu realizat de către matematicianul acestuia, Jean Claude Perez, care ar fi analizat cele mai mici detalii ale secvenței acestui virus. Astfel, profesorul Montagnier susține că SARS-CoV-2 ar conține particularități ale unui alt virus, acesta fiind HIV.