Camera Deputaților a respins proiectul UDMR care făcea limba maghiară obligatorie în mai multe zone din România

Camera Deputaților a respins, miercuri, proiectul legislativ care obliga autoritățile locale din România să folosească în mod oficial, în comunitățile în care o minoritate națională reprezintă peste 20% din populație, limba minorității respective și care,implicit, ar fi făcut limba maghiară obligatorie în mai multe zone din țară, preponderent în Ardeal. UDMR, formațiunea care a și inițiat propunerea, este singurul partid parlamentar al țării care a votat în favoarea demersului.

„Nu se justifică adoptarea unei astfel de iniţiative legislative cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conţine o fundamentare a soluţiilor legislative preconizate, iniţiatorii motivându-şi demersul pe posibila declarare a neconstituţionalităţii Codului administrativ în vigoare de către Curtea Constituţională”, se arată în raportul comsiilor de specialitate cu recomandare de respingere. Cu 287 de voturi „pentru” și 21 „împotrivă”, deputații României au încuviințat recomandarea și au respins propunerea legislativă.

Senatul adoptase tacit propunerea legislativă privind modificarea Codului administrativ, care fusese asumat de toți parlamentarii UDMR.

Proiectul legislativ a fost adoptat tacit de Senat

Amintim faptul că Senatul României a adoptat tacit, în 8 aprilie, un proiect de lege inițiat și asumat de toți parlamentarii UDMR, prin care autoritățile locale vor fi obligate să folosească oficial, în comunitățile în care o minoritate națională reprezintă peste 20% din populație, limba minorității respective. Proiectul legislativ a trezit numeroase controverse în spațiul public.

Cel mai disputat este articolul 94 care se referă la minoritățile naționale, iar alineatul 1 sună în felul următor: „În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, Inspectoratele Judeţene ale Poliţiei Române, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”.

Proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc

Această propunere are loc în contextul în care un proiect de lege care acordă autonomie administrativă Ținutului Secuiesc, depus de deputați UDMR cu o zi înainte de Crăciun, în 2019, a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților pe data de 23 aprilie. Deși a fost respins de Senat, cameră decizională inițiativa UDMR a provocat dezbateri intense.

Potrivit proiectului legislativ, Ținutul Secuiesc poate deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc

De asemenea inițiativa prevede că Ținutul Secuiesc poate avea președinte cu un mandat de patru ani dar și autorități locale – un Consiliul Scaunal, un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar.