EXCLUSIV // Ziaristul Batka Zoltán, despre libertatea presei din Ungaria după ce au fost incriminate știrile false în contextul pandemiei: “Intenția Guvernului de la Budapesta este intimidarea jurnalistului”

Încă din anul 2010, Ungaria a fost în centrul atenției privind degradarea libertății presei, după ce Fidez, partidul conservator al premierului Viktor Orban, a revenit la putere. De atunci mai multe publicații, critice împotriva guvernului, au dat faliment sau și-au schimbat conducerea. Într-un raport recent al organizației Reporteri Fără Frontiere, Ungaria este plasată pe locul 89 în clasamentul celor 180 de ţări în care este analizată situaţia libertății presei. În document se precizează faptul că piaţa mass-media din Ungaria este dominată în continuare de Fundaţia Central Europeană pentru Presă şi Mass-Media (KESMA), proguvernamentală, şi este denaturată puternic din cauza reclamelor de stat. De asemenea, accesul la informații este din ce în ce mai dificil pentru jurnaliștii independenți.

În contextul pandemiei de COVID-19, jurnaliștii din Ungaria atrag atenția că peisajul mediatic se poate înrăutăți și mai mult, odată cu intrarea în vigoare a Legislației privind răspândirea știrilor false. Potrivit unor modificări recente, aduse Codului Penal, răspândirea de informații false sau care ar putea distorsiona realitatea și care ar putea submina sau împiedica eforturile Guvernului de a proteja publicul împotriva răspândirii virusului va fi pedepsită cu închisoarea. Pentru că legislația nu oferă o definiție clară privind ce este fake news, jurnaliștii independenți se tem că Guvernul o va putea folosi în războiul său cu o parte a presei din Ungaria.

JurnalitulBatka Zoltán:Chiar dacă scrii ceva dovedit și îl pui într-un articol, ei pot spune că întregul articol a fost scris „în context distorsionat”

Despre acest subiect a vorbit pentru B1.RO jurnalistul Batka Zoltán, de la publicația ungară Népszava. Aceta a explicat că cel mai mare pericol la adresa libertății presei este modul neclar în care sunt descrise faptele incriminate de legislația privind știrile false. Acest aspect poate transforma oricând prevederile legale într-un instrument de presiune la îndemâna guvernului Ungariei împotriva jurnaliștilor incomozi:

Externe - 04 nov, 23:31

Viktor Orban a răspuns criticilor din Ungaria cu înțepături la adresa României: „Oricine susține că românii o duc mai bine decât noi ar trebui să se mute acolo”

“Recent, cu o majoritate de două treimi, Fidesz, sub pretextul crizei provocată de pandemie, a modificat recent Codul Penal al Ungariei. Aceste modificări au schimbat categorile de infracțiuni existente și au introdus o „speriatoare” pentru jurnaliști – Aceasta este punctul 337 din Codul penal maghiar care precizează următoarele: dacă spui ceva pentru publicul larg în legătură cu un pericol public (de exemplu, situația provocată de coronavirus) dar nu este adevărat sau nu este un fapt dovedit, dar o faci într-o manieră distorsionată și care provoacă tulburări sau anxietate pentru oameni, ai putea fi pedepsit până la 3 ani de închisoare, dar cel puțin un an. Dacă o faci în timpul Legii speciale privind starea de urgență (așa cum am avut-o începând cu data de 11 martie) aceste fapte sunt considerate minciuni încorporate într-un context care ar putea să obstrucționeze sau să împiedice apărarea împotriva pericolului public generat de coronavirus și poți să fii pedepsit chiar cu până la 5 ani de închisoare.

În Ungaria am numit acest tip de Lege drept „paragraful cauciucului”, deoarece fiecare poate să-l îndrepte spre orice direcție unde dorește sau unde este nevoie pentru scopurile sale. Practic: nu există nicio definiție pentru o serie lungă de lucruri: ce înseamnă asta „fapt în context distorsionat”. Chiar dacă scrii ceva dovedit și îl pui într-un articol, ei pot spune că întregul articol a fost scris „în context distorsionat”, în mod similar ei nu definesc ce înseamnă „a provoca tulburări pentru mulți oameni” (dacă scrii ceva deranjant pentru guvern, ei pot spune oricând că „a provocat panică” sau a creat anxietate pentru mulți oameni) și, în plus, nu există nicio definiție pentru ce înseamnă asta „împiedicarea apărării împotriva pericolului”.

Această definiție laxă a Legii ar putea face ca toate aceste tipuri de cazuri să fie extrem de subiective: depinde de poliție, procuror și, eventual, personalitatea sau comportamentul politic al judecătorului dacă se consideră că articolul a fost scris în „context cu probleme” sau dacă articolul sau știrile „împiedicau eforturile de apărare” sau nu. Așadar, în rezumat, această nouă lege a creat o mare incertitudine în rândul jurnalistilor, ei nu pot ști niciodată cu adevărat când și unde trec peste linia roșie, ce articol va fi considerat mai târziu drept „înfricoșător” și care nu”, a precizat Batka Zoltán.

Jurnalistul maghiar a explicat că, deși Executivul de la Budapesta a dat asigurări că legea nu va fi îndreptată împotriva jurnaliștilor, intenția guvernului Orban pare a fi îngreunarea investigațiilor realizate de jurnaliștii independenți.

“Guvernul susține că această lege nu va fi folosită împotriva jurnaliștilor. Cred că este o strategie de PR. Vechiul Cod Penal avea un paragraf împotriva „panicării” și „alarmărilor periculoase pentru public” (acestea din urmă încă nu au fost modificate). Dacă doreau cu adevărat să ia măsuri împotriva producătorilor de știri false (aparent avem multe), nu trebuiau să schimbe Codul Penal sau cel puțin nu în acest fel, nu cu mențiunea „fapt, ci în context distorsionat”, ceea ce face ca întreaga abordare să fie complet fără bază și extrem de subiectivă.

Intenția Guvernului este limpede: intimidarea jurnalistului care este descurajat să nu scrie altceva decât informațiile oficiale despre situația coronavirusului și să facă în așa fel ca investigațiile jurnaliștilor independenți să pară mai riscante și mai periculoase”, a spus Batka Zoltán.

Acesta a explicat care sunt efectele concrete pe care măsurile asumate de Guvernul ungar le generează deja asupra activității jurnaliștilor.

“Personal încă nu cred că Fidesz are vreun interes să trimită jurnaliști maghiari în închisoare. Încă nu suntem Turcia și nici Rusia, Ungaria este membră a UE, Fidesz, iar Victor Orban depind complet de subvențiile UE, deci nu cred că ar pune în pericol reputația deja pătată cu un proces-spectacol împotriva unor jurnaliști.

Dar este mai mult decât suficient dacă încep cercetări împotriva jurnaliștilor prin acuzații „independente”. (Fidesz are multe organizații semi-civile, pe care le-ar putea mobiliza) Chiar dacă nu trimit un jurnalist deranjant în închisoare, o procedură penală poate fi îndelungată și extenuantă, iar în acea perioadă jurnalistul poate fi profund marcat. Guvernul poate spune întotdeauna că: există un proces penal împotriva acestui tip. Avem o vorbă: toată lumea este nevinovată până când începe ancheta împotriva lui. Prin lansarea oricărei investigații cu privire la un articol poate fi redusă destul de eficient credibilitatea jurnalistului și el poate fi ușor stigmatizat ca un fel de criminal”, a spus Batka Zoltán.

Acesta consideră ca alte efecte ale legislației privind fake news, adoptată în contextul pandemiei, vizează informațiile furnizate jurnaliștilor de către sursele anonime:

“ În Ungaria există multe mituri din trecutul comunist despre utilizarea serviciilor secrete (probabil pentru cititorii români nu trebuie să le explic mai mult), iar dacă furnizarea de informații false este o crimă și ar putea fi pedepsită cu închisoarea, cei care dau informații pe surse tind să creadă că sunt mai atent monitorizați de servicii, care probabil e mai mult o panică, decât realitatea.

În ciuda acestei situații, scriem în continuare articole și există multe rapoarte de anchetă. Din nou: nu este Turcia și nici Rusia. Jurnalistul critic a fost întotdeauna tratat de Guvernul Fidesz ca un inamic, așa că din 2010 ne-am acomodat de fapt. Pur și simplu vom aștepta să vedem ce se va întâmpla. De fapt, nu putem face nimic altceva, având în vedere că nimeni nu știe exact pentru ce poți ajunge la închisoare”, a mai spus Batka Zoltán.

Premierul Ungariei Orban Viktora prelungit pe data de 9 aprilie, pe termen nelimitat, restricțiile impuse pentru stoparea răspândirii Covid-19

Noile prevederi privind incriminarea informațiilor false în Ungaria au fost formulate în contextul în care, în luna aprilie, noi dispoziţii introduse în legislație îi permit premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului. Guvernul de la Budapesta primește o serie de atribuții extraordinare: .poate suspenda de exemplu utilizarea anumitor legi prin decret, se poate eschiva de dispoziţii statutare şi poate introduce alte măsuri extraordinare prin ordonanţe.

Amintim faptul că, despre situația din Ungaria, a vorbit recent pentru B1.RO și jurnalistul Lukács Csaba, director și ziarist al săptămânalului Magyar Hang, din Budapesta.

Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare prin care subliniază faptul că starea de urgenţă decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus în Ungaria contravine ”valorilor europene”.