Preşedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea legii referitoare la suspendarea contractelor individuale de muncă pe perioada stării de urgenţă generată de pandemia de COVID-19: ‘Poate antrena costuri suplimentare pentru angajat’

Președintele Klaus Iohannis cere reexaminarea legii care a modificat Codul Muncii, dând posibilitatea angajatorilor să suspende contractele de muncă pe durata stării de urgenţă generată de pandemia de coronavirus. În acest sens, șeful statului a cerut, vineri, Parlamentului să revizuiască legea, afirmând că ”soluţia legislativă este de natură să conducă la probleme în aplicare şi să inducă o reală confuzie”.

Iohannis: Soluţia legislativă reglementată este de natură să conducă la probleme în aplicare

Iohannis aminteşte în cererea de reexaminare transmisă, vineri, preşedintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, că această lege completează Codul muncii introducând o nouă situaţie în care angajatorul poate suspenda un contract individual de muncă, respectiv ca urmare a „decretării stării de asediu sau stării de urgenţă”. Prin acest act normativ se stabilesc şi măsuri de protecţie socială aplicabile salariaţilor al căror contract individual de muncă va fi suspendat ca urmare a acestei noi ipoteze legislative.

Politică - 14 nov, 18:36

Nicolae Ciucă, despre vila din Aviatorilor: Nu eu am secretizat acea Hotărâre de Guvern. Președintele Iohannis nu a solicitat să se mute acolo și nu se va muta în acea locuință (VIDEO)

Potrivit expunerii de motive, președintele arată că intervenţia legislativă urmăreşte să răspundă unei probleme de natură socială, pe care iniţiatorii o indică drept fundament al măsurilor adoptate în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, respectiv faptul că „mulţi angajatori au constatat că nu au text legal care să le permită reducerea activităţii pentru această perioadă, astfel încât angajaţii lor să fie protejaţi”.

Iohannis: Amendarea Codului muncii ar trebui să reprezinte o măsură cu un orizont mai mare de timp decât actuala stare de urgenţă

Potrivit lui Iohannis, amendarea Codului muncii ar trebui să reprezinte o măsură cu un orizont mai mare de timp decât actuala stare de urgenţă. Din această perspectivă, spune Klaus Iohannis, problemele conjuncturale ar trebui să fie rezolvate, datorită caracterului extraordinar, prin măsuri legislative derogatorii de la cadrul general în materie de raporturi de muncă şi nu modificări de fond ale acestuia, mai ales în lipsa unor dezbateri la care să participe o sferă cât mai largă de actori sociali, cărora, în final, norma juridică li se adresează.

„În acest mod, s-ar putea ajunge la un cadru legislativ suplu care ar răspunde nu numai actualei situaţii – pentru care există deja reglementări, asupra cărora Parlamentul ar putea interveni în cadrul legilor de aprobare a ordonanţelor de urgenţă deja adoptate de Guvern, aflate în diverse stadii legislative pe agenda celor două Camere ale Parlamentului,ci şi eventualelor evenimente neprevăzute ce ar impune instituirea unor măsuri excepţionale”, se mai explică în cererea de reexaminare.

El apreciază că reglementarea suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pe durata unei măsuri excepţionale are un caracter general aplicabil şi ar trebui să respecte exigenţele de claritate şi previzibilitate ale legii. Şeful statului arată că aceasta ar trebui astfel concepută încât să nu se suprapună cu ipoteza generală din Codul muncii, în caz contrar fiind inutilă.

Iohannis semnalează cele 1 milion de contracte suspendate pentru motive asociate stării de urgenţă

În comunicatul făcut public de Administrația Prezidențială se mai arată că președintele Iohannis semnalează că, potrivit datelor comunicate de Ministerul Muncii, la data de 10 aprilie, de exemplu, din cele peste 1 milion de contracte suspendate pentru motive asociate stării de urgenţă, 86% reprezentau suspendări în temeiul articolului din Codul muncii care prevede că un contract individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar.

„În plus, reanalizarea conținutului normei în discuţie ar presupune și stabilirea unei legături directe cu măsurile dispuse ca efect al decretării uneia dintre aceste stări excepționale, precum și cu întinderea teritorială a acesteia. În caz contrar, s-ar putea interpreta că pot fi suspendate contractele individuale de muncă din inițiativa angajatorului în orice unitate administrativ-teritorială, sub diverse pretexte, deși starea de urgență a fost decretată numai pentru o anumită unitate administrativ-teritorială, ceea ce ar afecta echilibrul raporturilor de muncă și, implicit, salariații”, potivit șefului statului.

Potrivit preşedintelui, noile măsuri instituite reprezintă, „în realitate, o reluaread litteram a soluţiilor legislative” cuprinse în OUG nr. 30/2020, modificată şi completată prin OUG nr. 32/2020 – norme concepute a oferi soluţii şi a produce efecte strict în contextul stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020 şi prelungită prin Decretul nr. 240/2020.

„Acest aspect conduce la existenţa unui paralelism legislativ, susceptibil, la rândul său, de a crea confuzie în rândul destinatarilor normelor, ceea ce contravine şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii”, spune Iohannis, în cererea de reexaminare.

El precizează că există dispoziţii ce prevăd că în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în două sau mai multe acte normative.

Poate antrena costuri suplimentare pentru angajat, mai spune Iohannis.

„Apreciem că instituirea unei astfel de soluţii legislative fără circumstanţieri şi, mai ales, fără indicarea efectelor în caz de încălcare a obligaţiei de către angajator conduce la ineficienţa normei, poate antrena costuri suplimentare pentru angajat (care, ar putea fi obligat să se adreseze instanţei pentru reintegrare sau acordarea unor despăgubiri) şi este susceptibilă de interpretări. Astfel, spre exemplu, nu este clar în ce măsură dispoziţia s-ar putea aplica în mod corespunzător angajatorilor intraţi în insolvenţă sau dacă interdicţia include în egală măsură postul şi funcţia persoanei ori care este regimul juridic aplicabil pentru control şi sancţionare în caz de neconformare”, se arată în comunicatul Președinției

Totodată, Klaus Iohannis susţine că, de exemplu, nu este clar în ce măsură dispoziţia s-ar putea aplica în mod corespunzător angajatorilor intraţi în insolvenţă sau dacă interdicţia include în egală măsură postul şi funcţia persoanei ori care este regimul juridic aplicabil pentru control şi sancţionare în caz de neconformare.