China nu se dezminte. Acuzat că a ascuns informații esențiale despre coronavirus, regimul de la Beijing se folosește acum de pandemie ca să distrugă mișcarea pro-democrație din Hong Kong

China și guvernul său marionetă din Hong Kong se folosesc de pandemia de coronavirus pentru a strivi mișcarea pro-democrație tot mai puternică din această regiune autonomă. Acuzația vine chiar din partea unuia dintre liderii mișcării, ajuns în weekend în arest. De altfel, reținerea lui Lee Cheuk Yan, vechi politician și activist, și a altor 14 lideri ai mișcării, vine după un șir întreg de acțiuni ale autorităților chineze văzute drept o încălcare a autonomiei Honk Kong-ului. Arestările, a declarat Lee pentru The Guardian, ar fi declanșat, în vremuri obișnuite, proteste de amploare, dar acest lucru nu se poate întâmpla acum, cu epidemia de COVID-19. Închiderea acestor oameni a fost deja condamnată de țări precum Statele Unite, Marea Britanie și Australia, precum și de grupurile care luptă pentru drepturile omului. China este deja tot mai criticată la nivel internațional, căci tot mai multe dovezi arată că aceasta a mințit planeta încă de la început în privința răspândirii coronavirusului. Nefiind puse în gardă din timp, statele lumii au pornit cu stângul lupta cu pandemia.

China profită de pandemia de coronavirus ca să distrugă mișcarea pro-democrație din Hong Kong

Lee Cheuk Yan, lider al manifestațiilor pro-democrație din Hong Kong, ajuns în arest sâmbătă și eliberat în aceeași zi, a declarat pentru The Guardian că Beijingul și guvernul din Hong Kong profită de pandemia de coronavirus pentru a reduce la tăcere vocile care cer democrație.

Arestările operate de autorități în ultima vreme în rândul liderilor mișcării ar fi „scos oamenii din Hong Kong în stradă, dar aceștia sunt acum foarte preocupați de răspândirea infecției. Prin urmare ei (liderii politici) se folosesc acum de pandemie. E o oportunitate de aur pentru ei”, a declarat Lee.

Externe - 13 nov, 23:35

Manechinele din plastic, înlocuite cu persoane reale, într-un magazin din China. Cum justifică proprietarii decizia

El a mai afirmat că scopul arestărilor operate sâmbătă a fost ca politicienii pro-Beijing să aibă asigurată majoritatea în viitorul Consiliu Legislativ, alegerile în Hong Kong urmând a avea loc în septembrie, iar noua componență să poată impune „în timp măsuri mai stricte și draconice”. La aceste alegeri nu pot candida persoanele care au fost condamnate la închisoare cu trei luni înainte de organizarea scrutinului, prin urmare toți cei ajunși sâmbătă după gratii sunt practic scoși din cursa pentru un loc în Legislativ.

„Oricine vrea să candideze ar fi bine să fie atent. Cred că ăsta e mesajul”, a punctat Lee Cheuk Yan.

În schimb, guvernul din Hong Kong susține că arestările au avut loc conform legii: „Cazurile nu vor fi tratate diferit în funcție de preferințele politice sau trecutul persoanelor vizate”.

Lee insistă, totuși, că acestea reprezintă un act de „răzbunare și revanșă” împotriva activiștilor pro-democrație, ca parte a unui plan al Partidului Comunist Chinez de a reduce la tăcere întrega mișcare.

Arestările au fost operate în legătură cu mai multe proteste neautorizate, trei dintre ele având loc pe 18 august, 1 octombrie și 20 octombrie 2019. Cel din august a avut autorizație de a se desfășura într-un parc, dar s-a extins apoi pe străzile din jur după ce peste 1,7 milioane de oamnei au venit. Nu au existat incidente.

„Dacă ar fi să fim găsiți vinovați, atunci 1,7 milioane de oameni ar trebui să fie și ei găsiți vinovață de participare la o manifestație neautorizată. Asta ar fi absurd. Vei pune sub acuzare 1,7 milioane de oameni?”, a continuat Lee.

Peste 7.000 de oameni, majoritatea tineri, au fost arestați până acum în legătură cu manifestațiile pro-democrație.

Manifestanții pro-democrație din Hong Kong, eroianultrecut

Protestele din Hong Kong au izbucnit în vara anului trecut, oamenii fiind nemulțumiți de proiectul unei legi ce avea să faciliteze extrădările din Hong Kong către China. Ei s-au temut că legea va fi folosită pentru ca Beijingul să vâneze oponenții politici ai regimului din regiune.

Proiectul de lege a fost restras, dar manifestațiile au continuat luni la rând, în fiecare weekend.

Milioane de oameni au ieșit pe străzi, devenind figuri centrale în presa internațională a vremii și eroi în lupta pentru democrație. Uneori, manifestațiile au degenerat în ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine, mai multe persoane fiind rănite.

Pentru a atrage atenția, manifestanții au ajuns chiar să blocheze aeroportul internațonal din Hong Kong. Elevii mai multor școli au boicotat cursurile și s-au filmat în timp ce formau lanțuri umane, clipurile devenind virale pe internet.