CORONAVIRUS | Spitalul Municipal din Câmpulung Moldovenesc și pavilionul central al Spitalului din Fălticeni au fost închise: Peste 100 de cadre medicale, infectate cu COVID-19 (VIDEO)

În plină pandemie de COVID-19, spitalele din Suceava cad unul după altul. Spitalul Municipal din Câmpulung Moldovenesc a fost închis după ce 67 de angajați și șapte pacienți au fost confirmați pozitiv cu coronavirus. Sâmbătă a fost închis și pavilionul central al Spitalului Municipal din Fălticeni, după ce 32 de cadre medicale au fost confirmate cu COVID-19. Direcția de Sănătate Publică din Suceava a decis ca cele două unități medicale să fie închise pentru o perioadă de 14 zile.

„Totul a început înainte de data de 26 martie, când doi medici și un asistent de la UPU au fost confirmași cu COVID-19. În data de 28, eu am anunțat în scris, și Prefectura, și Direcția de Sănătate Publică Suceava și am cerut să se închidă această unitate medicală până vine rezultatul tuturor celor 277 de teste. DSP a decis continuarea activității medicale” a declarat Mihăiță Negură, primarul din Câmpulung Moldovenesc, pentru B1 TV.

Pavilionul central al Spitalului din Fălticeni a fost închis

Ulterior, a fost închis și pavilonul central al Spitalului din Fălticeni. În total, din cele două unități, peste 100 de cadre medicale au fost diagnosticate cu coronavirus.

La rândul său, Cătălin Coman, primarul din Fălticeni, a declarat într-o intervenție telefonică în cadrul Știrilor B1 TV, că la noul coronavirus a fost adus la Spitalul din orașul său de un medic care face gărzi și la Spitalul Județean Suceava.

”S-a închis corpul principal. Avem și noi 32 de cazuri de personal medical care este diagnosticat cu pozitiv cu COVID-19. Totul a plecat de la o doctoriță care face gărzi și la Suceava, practic a adus virusul din Spitalul Județean Suceava și la Fălticeni. Din prima zi în care a avut simptome, personalul care a intrat în contact cu ea a fost trimis în izolare și de aceea, din fericire, nu avem cazuri la nivelul pacienților. (…) Suntem optimiști că în două-trei zile, după ce vom face deinfecția totală a spitalului, vom redeschide pavilionul principal”, a declarat edilul.

Acesta a mai spus că în Fălticeni există un spital nou care așteaptă să fie deschis. În aceste condiții, primarul a tras un semnal de alarmă, precizând că pacienții care au alte afecțiuni medicale sunt în pericol pentru că nu au unde să fie tratați.

”Problema este că avem un spital nou, la 50 de metri de acest spital, pe care nu îl putem deschide din cauza faptului că nu avem dotările necesare, care sunt contractate încă din noiembrie 2019. Este un spital funcțional, un spital nou-nouț cu absolut tot în afară de dotări medicale, pentru care nu mai trebuie să facem licitație, așteptăm banii și putem să deschidem spitalul.

O problemă și mai mare este că vor muri, din păcate, oameni de alte boli în afară de COVID-19. Toată lumea se concentrează pe COVID-19, dar nu spune nimeni ce se întâmplă cu bolile curente, care au o mortalitate crescută și pentru care nu putem asigura spitalizare.

Vorbim de o populație de aproximativ 300.000 de locuitori doar în această zonă, Fălticeni și Suceava, care nu pot beneficia de asistență medicală pentru alte boli în afară de COVID-19. Autoritățile au uitat că mai există și boli de rinichi, de inimă, de stomac”, a mai spus Cătălin Coman.

În Suceava sunt confirmate 967 de cazuri de infecție cu COVID-19

Suceava este cel mai mare focar de COVID-19 din România, cu 967 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus, conform informării transmise sâmbătă de Grupul de Comunicare Strategică.

La nivel național, sunt confirmate 3.613 cazuri de infectare, iar bilanțul deceselor a ajuns la 146 de victime.

Pe 30 martie autoritățile au emis Ordonanța Militară numărul 6 prin care a fost instituită carantina totală în municipiul Suceava și în alte opt localități limitrofe (Adâncata, Salcia, Ipotești, Moara, Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei). Astfel, toate căile de acces sunt securizate de Armată și Poliție. În permietrul carantinat pot intradoar persoanele care efectuează transportul de mărfuri, celecare nu locuiesc în zonă, dar au acolo activități economice, în domeniul securității naționale, judiciar, servicii de utilitate publică, agricultări, comunicații, transporturi.