Videoconferință marcată de tensiuni între liderii statelor UE. Germania și Țările de Jos au sabotat planul coordonat de relansare economică, dar Spania și Italia au obținut prelungirea negocierilor

Germania și Țările de Jos au blocat planul UE pentru relansarea economiilor naționale afectate de efectele noului coronavirus, dar Spania, cu ajutorul Italiei, a reușit să obțină o prelungire a negocierilor de încă 15 zile, scrie El Pais.

Mult așteptata reacție europeană la criza coronavirusului s-a lovit, în această joi, de obstacolul germano-olandez. Consiliul European s-a reunit într-o videocoferință, iar obiectivul discuțiilor era stabilirea unei „strategii coordonate” pentru a readuce normalitatea socială, economică și industrială a continentului. Totuși, cum nordul Europei a refuzat să suporte o parte din costurile crizei, nimic nu s-a concretizat.

Practic, totul a fost la un pas să se soldeze cu o declarație vagă, fără mijloace concrete stabilite. Textul era aproape parafat atunci când Charles Michel, președintele Consiliului European, i-a întrebat pe participanții la discuție dacă sunt cu toții mulțumiți de rezultat, spun surse diplomatice. Acela a fost momentul în care premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a mărturisit că nu este și a avertizat că nu va semna „niciun acord care nu oferă un mandat clar astfel încât miniștrii Economiei (n.r. – din statele UE) să își poată continua munca”.

Sub amenințarea că Spania își va folosi dreptul de veto – lucru pe care și Italia anunțase că este dispusă să îl facă – Charles Michel a fost de acord ca discuțiile să fie reluate ulterior. Oferta Bruxellesului a fost aceea de a devansa termenul cu trei săptămâni, dar Roma nu a fost de acord și a cerut doar 10 zile. Rezultatul a fost următorul: miniștrii dispun de 15 zile pentru a face propuneri ce ar putea conduce la un plan de reactivare a economiei europene, care este condamnată la recesiune în acest an de către pandemia de coronavirus.

În orice caz, reuniunea prin videoconferință a fost marcată de tensiune. Practic, taberele s-au împărțit între țările din nordul UE, care au dorit ca fiecare stat național să folosească propriile instrumente pentru a ieși din criză, și sudul, care cere o acțiune coordonată. El Pais notează că a fost readus la suprafață „eternul clinci” dintre apărătorii austerității, ce blochează orice pas de mutualizare a costurilor, și cei care le doresc împărțite, dar care nu au avut prea mult succes.

Potrivit surselor diplomatice, Țările de Jos și Austria au adoptat o poziție dură, în timp ce cancelara germană Angela Merkel a subliniat ferm că nu este de acord cu eurobondurile (obligațiuni de stabilitate), deși președintele francez Emmanuel Macron a apărat acest instrument, cu argumentul că actuala criză nu este precum cele anterioare și ne afectează pe toți în mod egal.

Germania, prin Angela Merkel, și Olanda lui Mark Rutte nu vor folosirea de mijloace comunitare pentru ieșirea din criză, iar lor li s-au raliat și Austria, și Finlanda. Cele patru state doresc ca, într-o primă fază, să fie exploatate mijloacele naționale, profitând de suspendarea limitei de deficit bugetar de 3%, precum și de relaxarea normelor privind ajutorul de stat.