Imaginile din weekend cu forțele de poliție elene care s-au implicat în confruntări violente cu sute de migranți ce încercau să pătrundă în Grecia dinspre Turcia, au deschis în Europa dezbaterea despre o posibilă nouă criză a refugiaților. La frontiera terestră dintre Grecia și Turcia, armata elenă și poliția a folosit gaz lacrimogen, într-o încercare de a dispersa miile de refugiați ce încercau să pătrundă în țară peste noapte.
Guvernul de la Atena a numit confruntările drept o amenințare la adresa securității naționale. „Nu încercați să intrați în Grecia în mod ilegal – veți fi întorși”, a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis pe Twitter, după un consiliu de securitate.
Potrivit ziarului grec Kathimerini, autoritățile elene au numărat duminică 10.000 de încercări de trecere ilegală în Grecia. De asemenea, peste 13.000 de migranți sunt în prezent la granița terestră turco-elenă.
Pe de altă parte președintele turc Recep Erdogan a anunțat că 18.000 de migranti au trecut deja granița spre Europa, dupa ce țara sa le-a premis să plece. Însă pe măsură ce migranții au înaintat au găsit ușa către Uniunea Europeană ferm blocată de sârmă ghimpată, de un râu care curge rapid și forțe de ordine înarmate cu gaze lacrimogene.
Actuala criză a migranților se află în strânsă legătură cu aventura militară turcă din Siria. La scurt timp după ce zeci de soldați turci au murit în urma unui bombardament în provincia siriană Idlib, Erdogan a anunțat că va lăsa cale liberă spre Europa migranților care se află pe teritoriul Turciei.
În prezent Turcia găzduiește 3,7 milioane de refugiați sirieni, precum și migranți din alte alte state precum Afganistanul.
Aceștia au fost blocați pe teritoriul Turciei în urma unei înțelegeri între Ankara și UE, despre care Erdogan a susținut în repetate rânduri că a fost încălcată de partea europeană. Prrin deschiderea granițelor pentru migranți și prin folosirea crizei refugiaților ca un instrument de șantaj, Turcia speră să forțeze UE și NATO să sprijine operațiunea militară pe care o desfășoară în Siria, unde au loc dese confruntări cu armata siriană sprijinită de Rusia.
Confruntați cu această situație critică, premierul Mistotakis a anunțat că Grecia suspendă cererile de azil pentru o lună și a avertizat că cei care intră ilegal în Grecia vor fi întorși înapoi.
„Consiliul nostru de securitate națională a luat decizia de a crește la maximum nivelul de descurajare de la granițe. Începând de acum, nu vom mai accepta nicio cerere de azil timp de o lună”, a scris premierul Greciei, pe Twitter.
Our national security council has taken the decision to increase the level of deterrence at our borders to the maximum. As of now we will not be accepting any new asylum applications for 1 month. We are invoking article 78.3 of the TFEU to ensure full European support.
— Prime Minister GR (@PrimeministerGR) March 1, 2020
Totodată, Mitsotakis a dat asigurări că Grecia va proteja frontierele externe ale UE, spunându-le că migranților că vor fi întorși din drum dacă vor încerca să treacă granița.
În acest context, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat la rândul său o măsură radicală similară cu cea anunțată de executivul elen.
Folosind drept pretext epidemia de coronavirus, Ungaria a suspendat la rândul ei dreptul de azil, asta deși în această țară nu au fost înregistrate încă cazuri de coronavirus. Cu toate acestea, potrivit guvernului de la Budapesta, sosirile migranților iranieni expuns Ungaria la un risc major de transmitere a epidemiei.
Alberto Alemanno, profesor de drept european la Universitatea HEC din Paris, a declarat pentru euronews.com că suspendarea dreptului de azil reprezintă o „încălcare vădită atât a dreptului european de azil, cât și a dreptului umanitar internațional, prin crearea unui mecanism fără precedent, care va condamna probabil solicitații de azil la deportare și moarte.”
Alemanno a mai precizat că „singurul merit” al acțiunilor Greciei este să extindă politic problema migrației, în mod similar cu acțiunile inițiate de Matteo Salvini în Italia.
Comisia Europeană a sesizat deja Ungaria la Curtea Europeană de Justiție pe motivul limitelor excesive la dreptul la azil.
„Nici Convenția privind statutul refugiaților din 1951, nici legile UE nu reprezintă o bază legală pentru suspendarea cererilor de azil”, subliniază UNHCR într-o declarație despre tensiunile de la granița dintre Grecia și Turcia.