Calendarul neoficial al suspendării preşedintelui Băsescu: joi – citirea cererii, vineri – votul în Parlament. Referendumul, cel târziu pe 29 iulie

Procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu ar urma să înceapă joi, când în Parlament va fi citită şi se va dezbate cererea formulată în acest sens, pe care USL o depune miercuri la Birourile Permanente ale celor două Camere. Surse parlamentare susţin că deputaţii şi senatorii ar urma să voteze această cerere într-o şedinţă convocată pentru vineri.

Surse parlamentare, citate de Mediafax, susţin că citirea şi dezbaterea cererii de suspendare vor avea loc joi, 5 iulie, de la ora 9.00. Traian Băsescu va fi invitat la şedinţă.

După dezbaterea cererii de suspendare, documentul ar trebui trimis la Curtea Constituţională, cu solicitarea ca aceasta să dea aviz în 24 de ore, astfel ca vineri plenul reunit să poată vota cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui. Avizul Curţii nu va mai fi, însă, obligatoriu, întrucât Guvernul a decis miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, să modifice Legea 47 privind atribuțiile Curţii Constituţionale, stabilind că instituţia nu va mai emite un aviz obligatoriu asupra hotărârilor Parlamentului.

Sport - 23 dec, 11:29

Scandal de dopaj în tenis! Campionul de la US Open care a acceptat suspendarea provizorie

Conform Constituţiei, dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. Acesta ar urma să aibă loc în maximum două săptămâni, datele vehiculate fiind 15, 22 sau 29 iulie.

Procedura de suspendare, conform Constituţiei

ARTICOLUL 95

„(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.„

Antonescu ar urma să preia interimatul

Preşedintele PNL şi co-lider al USL, Crin Antonescu, a fost ales „peste noapte” în fruntea Senatului. Schimbarea a avut loc marţi, după ce Vasile Blaga a fost revocat din această funcţie.

Preşedintele Senatului este al doilea om în stat. Prin urmare, dacă suspendarea preşedintelui va merge până la capăt, Antonescu, în calitate de şef al Senatului, va fi numit preşedinte interimar.

Potrivit Articolului 98 din Constituţie, „dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”. 

Cum este acuzat preşedintele de înaltă trădare

Motivele invocate luni de Crin Antonescu pentru suspendare erau, potrivit liderului PNL, „atât politice, cât şi juridice”. „La motivele juridice se încadrează nerespectarea Constituţiei. Politic Traian Băsescu este acuzat de obstrucţionarea activităţii Guvernului. Dacă acesta va fi motivul supendării, Băsescu va fi acuzat de înaltă trădare„, spunea Antonescu, luni seară, la Antena 3.

În Art. 96, alin. 1 al Constituţiei se arată: „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare”.

„(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.”

Suspendarea din 2007

Procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu a fost declanşată şi în anul 2007. PSD a sesizat CCR pe 12 februarie 2007 în legătură cu iniţierea procedurii. Pe 28 februarie, Parlamentul a aprobat înfiinţarea unei comisii de anchetă privind suspendarea lui Băsescu. Preşedintele comisiei a fost preşedintele de atunci al PC, Dan Voiculescu.

Raportul elaborat de comisia condusă de Voiculescu a stabilit, pe 21 martie, că şeful statului a încălcat Constituţia şi a fost implicat în fapte de natură penală. Pe 5 aprilie, însă, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, că propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu se referă la actecare nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcție. Astfel, avizul dat de CCR a fost unul negativ.

Decizia Curții a fost, însă, doar consultativă pentru Parlament, astfel că, pe 19 aprilie, Parlamentul a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituţionalitate. Decizia a fost luată cu 322 de voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri.

Referendumul privind suspendarea a avut loc pe 19 mai 2007. Întrebarea adresată populaţiei a fost: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”, răspunsurile fiind fie „NU”, fie „DA” Peste 8 milioane de oameni au ieşit atunci la vot, rezultatul fiind de 74,48% împotriva suspendării şi 24,75% în favoarea ei. Astfel, preşedintele Traian Băsescu a rămas în funcţie.

Planul USL de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu a început marți în Parlament. Plenul i-a revocat din funcţie pe preşedintele Senatului, Vasile Blaga şi pe cel al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. USL-ul i-a numit în funcţie pe Crin Antonescu, la Senat şi pe Valeriu Zgonea, la Cameră.  Şi n-a fost singura schimbare, de altfel. Gheorghe Iancu a fost revocat din funcţia de preşedinte al instituţiei Avocatul Poporului şi înlocuit cu Valer Dorneanu.

Vezi AICI mai multe detalii despre schimbările din Parlament.