Analiză B1.ro / Klaus Iohannis joacă o carte importantă în vizita din Israel: Președintele poziționează România de partea marelui rival al premierului Netanyahu în alegeri/ Controversele din guvernarea PSD în relația bilaterală (FOTO)

Președintele Klaus Iohannis efectuează în perioada 21-23 ianuarie o vizită oficială în Israel cu ocazia participării la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – „Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”.

În spatele unei vizite ce pare mai mult simbolică se află de fapt o poziție extrem de clară pe care România o joacă în relația bilaterală și anume faptul că președintele Iohannis mizează pe o victorie a lui Benny Gantz în alegerile parlamentare și are programată doar o întrevedere cu președintele partidului „Albastru și Alb”, dar nu și cu premierul Benjamin Netanyahu.

În acest sens, B1.ro vă propune o analiză privind relația bilaterală între România și Israel marcată în ultimii ani de subiectul mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, de lipsa unui ambasador român în Israel, dar și de tensiunile din plan intern dintre președinte și fosta guvernare PSD.

Blocajul privind formarea unui nou guvern în Israel

Foto: Hepta

Înainte de toate, o scurtă trecere în revistă a situației din Israel unde alegerile parlamentare vor fi repetate pentru a treia oară după ce în urma precedentelor două scrutinuri formațiunile Likud a premierului Benjamin Netanyahu și „Albastru și Alb” a lui Benny Gantz au terminat la o egalitate aproape perfectă.

Mandatul de formarea unui guvern a fost oferit pe rând de președinte și către Netanyahu și către Gantz, dar niciunul nu a reușit să formeze o majoritate în Parlament prin care să investească un nou guvern.

A fost încercată și o variantă de partajare a puterii astfel încât cele două formațiuni să facă împreună o majoritate pentru ca mandatul de premier să fie împărțit câte doi pentru Gantz respectiv Netanyahu. Negocierile pentru această variantă, ce nu ar fi fost o premieră pentru Israel, au picat și de această dată.

Acum, alegerile vor fi reluate în luna martie, iar acestea ar putea fi marcate de inculparea pentru corupție a premierului Benjamin Netanyahu, o premieră pentru Israel.

În principalul dosar în care este inculpat, Netanyahu este acuzat că a favorizat un grup de telecomunicaţii în schimbul unei acoperiri mediatice favorabile de către presa din acest grup.

În celelalte două dosare, el este suspectat că a primit cadouri luxoase din partea unor miliardari şi a că a încercat să-şi asigure articole favorabile în cel mai mare cotidian al ţării.

Legea israeliană stipulează că orice ministru care este urmărit penal trebuie să demisioneze, dar ea nu se aplică premierului.

În fața acestor acuzații, Netanyahu a replicat printr-o cerere de imunitate în Parlament, pentru a i se permite să nu fie judecat până nu își încheie mandatul.

Benny Gantz i-a cerut demisia lui Benjamin Netanyahu pentru faptul că este inculpat, iar subiectul va fi cu siguranță unul pe care va miza în noua campanie.

România joacă pe mâna lui Benny Gantz în duelul cu Benjamin Netanyahu

Foto: Administrația Prezidențială

În cea de a doua zi a vizitei oficiale în Israel, președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu marele rival al lui Netanyahu. În agenda președintelui nu a figurat însă nicio întrevedere cu premierul în funcție.

De altfel, comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale evidențiază clar o discuție care a avut loc ca între doi factori de decizie privind relația bilaterală.

„Președintele României a subliniat că relația dintre cele două state este foarte bună și solidă, fiind importantă dezvoltarea sa în continuare, inclusiv prin organizarea unei noi ședințe comune de guvern, dar și prin stimularea pe mai departe a dimensiunii sale economice, care este în creștere.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că este onorat să reprezinte țara noastră la Forumul organizat la Ierusalim și a prezentat hotărârea și eforturile României în ceea ce privește combaterea antisemitismului și intoleranței, țara noastră având un angajament susținut în ceea ce privește promovarea educației despre Holocaust, a valorilor toleranței și nediscriminării. Președintele României a subliniat în același timp conexiunea existentă între noul val de antisemitism din Europa și din lume și populismul practicat de unii politicieni, fiind necesară combaterea conjugată a acestor două fenomene extrem de nocive pentru dezvoltarea societăților noastre. Președintele Klaus Iohannis a menționat necesitatea unor legislații puternice pentru combaterea antisemitismului, dând exemplul cadrului normativ recent din România, precum și a unor politici responsabile, care să promoveze valorile democratice.

Liderul Alianței „Albastru și Alb” din Israel a evidențiat, la rândul său, stadiul excelent al relației bilaterale dintre cele două țări, care are baze foarte solide, exprimând, totodată, speranța aprofundării acestora. În acest context, Președintele Klaus Iohannis și domnul Benjamin Gantz au subliniat rolul deosebit al comunității evreiești din România și al comunității evreilor originari din România din Israel pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Liderul Alianței „Albastru și Alb” din Israel a exprimat apreciere pentru angajamentul României în combaterea antisemitismului, evocând și activitatea președinției române a IHRA. De asemenea, domnul Benjamin Gantz a apreciat abordarea Președintelui Klaus Iohannis privind importanța educației pentru dezvoltarea societății.

Totodată, Președintele României și liderul Alianței „Albastru și Alb” din Israel au discutat despre cele mai noi evoluții din Orientul Mijlociu, cu accent asupra dosarului nuclear iranian și Procesului de Pace. Președintele Klaus Iohannis a subliniat, în acest context, importanța ca Uniunea Europeană să se implice mai mult și mai activ în regiune, precum și necesitatea stimulării dialogului politic pentru soluționarea durabilă a acestor dosare complexe”,se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Cu două luni înainte de aceaste noi alegeri, România pare să joace totul pe mâna lui Benny Gantz prin decizia lui Klaus Iohannis de a avea o întrevedere doar cu acesta și niciuna cu Benjamin Netanyahu.

Aici merită menționat că premierul israelian a fost șeful de stat sau Guvern care a avut cele mai multe întrevederi oficiale cu Viorica Dăncilă în perioada în care aceasta s-a aflat în fruntea Guvernului român.

Ambasada României în Israel

Foto: Hepta

Scandalul care a marcat atât relația bilaterală cât și politica externă a României în ultimii doi ani a pornit de la anunțul fostului lider PSD, Liviu Dragnea, din aprilie 2018 când acesta a arătat că România va începe procedurile pentru mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Această decizie se voia a fi o reacție în oglindă după ce președintele american Donald Trump a mutat ambasada SUA, dar era una în contradicție cu poziție luată de toate statele membre ale Uniunii Europeană și încălca grav politica externă a Românie veche de șapte decenii privind neutralitatea în conflictul dintre Israel și Palestina.

Această decizie a guvernului PSD a fost aspru sancționată de către președintele Klaus Iohannis care a arătat că se opune unei asemenea deciziei, iar șeful statului are conform legii fundamentale ultimul cuvând de spus în astfel de chestiuni.

Dacă în fața scandalului extern generat de acest subiect, PSD a ales să îngroape discuțiile într-o analiză făcută la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, fostul premier Viorica Dăncilă a avut neinspirația să mai iasă de câteva ori public pentru a anunțat că ambasada va fi totuși mutată.

O astfel de ieșire avută chiar la un forum în Statele Unite la care era invitată avea să coste România și poziția de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pentru că statele arabe, tradițional aliate României, au decis în fața acestei politici să voteze pentru Estonia.

După ce Liviu Dragnea a ajuns la Penitenciarul Rahova, iar guvernul Dăncilă avea să fie demis prin moțiune de cenzură, președintele Klaus Iohannis a transmis clar că ambasada României va rămâne la Tel Aviv până se va adopta o decizie prin statutulorașului Ierusalim.

”Eu nu mi-am schimbat abordarea. Ambasada României nu va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. E o decizie luată în Uniunea Europeană să nu mutăm separat. Când condițiile vor fi îndeplinite, o vom face împreună. Statutul Ierusalimului trebuie clarificat între cei doi actori, Statul Israel și Palestina. Amândoi revendică Ierusalimul și lucrurile nu sunt clare deloc. Când ajung la o înțelegere, vorbim. Nu discutăm, în viitorul apropiat, de o mutare a ambasadei”, a precizat Klaus Iohannis, la începutul lunii decembrie.

România, fără ambasador la Tel Aviv timp de 2 ani

Foto: Guvernul României

Conflictul intern dintre președintele Klaus Iohannis și guvernarea PSD a creat și o altă mare vulnerabilitate pentru că România a rămas fără ambasador pentru mai bine de doi ani.
Pentru că numirile de ambasadori vin de la Guvern prin Ministerul Afacerilor Externe, iar decretul este semnat de președinte, PSD și Iohannis nu a reușit niciodată să ajungă la un consens pentru ca România să fie reprezentantă la cel mai înalt nivel diplomatic.

De altfel, Liviu Dragnea l-a acuzat în repetate rânduri pe președinte că refuză numirea unui ambasador în ciuda faptului că s-au înaintat mai multe propuneri de numire.

Subiectula avea să fie rezolvat tot după căderea guvernului PSD și venirea la putere a PNL. La mijlocul lunii decembrie, președintele Iohannis a semnat decretul de numire ca ambasador al României în Statul Israel a istoricului Radu Ioanid.

Acesta este un personaj cu o mare reputație fiind director al Departamentului de Arhivă al Muzeului Holocaustului din Washington. În vârstă de 66 de ani, istoric și filozof de origine evreiască, acesta este originar din România şi a emigrat din România în martie 1987 și s-a stabilit în Statele Unite ale Americii.

Stadiul relațiilor bilaterale discutat cu președintele Reuven Rivlin

Foto: Administrația Prezidențială

În schimb, președintele Klaus Iohannis a avut marți o întrevedere cu președintele Reuven Rivlin unde s-a discutat stadiul relațiilor bilaterale. Doar că președintele are un rol pur formal de reprezentare în Israel, toate deciziile și politica fiind stabilie la nivel de premier.

„Subiectele abordate în cadrul întrevederii au vizat relația bilaterală dintre România și Israel, demersurile țării noastre în direcția combaterii antisemitismului, xenofobiei și intoleranței, precum și teme de interes comun de pe agenda regională și internațională.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit omologului israelian pentru invitația de a participa la lucrările Forumului, reafirmând angajamentul ferm al României și al său personal pentru combaterea antisemitismului, rasismului și xenofobiei.

Președintele României a evidențiat relațiile excelente cu Israelul, stat cu care țara noastră are o relație cu caracter strategic, precum și relațiile politice foarte bune și perspectivele de creștere a dimensiunii economice bilaterale.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a afirmat că va acorda în continuare o atenție deosebită parteneriatului dintre România și Statul Israel și, în acest context, a adresat invitația ca Președintele Statului Israel să efectueze o vizită în România, în acest an, invitație acceptată cu deosebită plăcere de Președintele Rivlin.

Președintele României a subliniat rolul important al organizării celei de-a treia ședințe comune de guvern România-Israel, care va contribui la dezvoltarea cooperării economice și sectoriale între cele două țări.

În ceea ce privește combaterea antisemitismului, xenofobiei și intoleranței, Președintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile susținute și constante ale României în acest sens, inclusiv prin modificarea cadrului normativ, asigurând partea israeliană de faptul că țara noastră își va menține angajamentul pentru aplicarea cu rigoare a legislației în domeniu.

Președintele Statului Israel a apreciat în mod deosebit relația apropiată de prietenie dintre cele două state și popoare, bazată pe interese comune, manifestând apreciere pentru implicarea Președintelui României în dezvoltarea relațiilor bilaterale, dar și pentru demersurile întreprinse în direcția combaterii antisemitismului și pentru promovarea istoriei și culturii comunității evreiești. În acest context, Președintele Rivlin a mulțumit în mod deosebit Președintelui României pentru rolul țării noastre, în calitate de președinte al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în negocierea și adoptarea definiției de lucru a antisemitismului.

În cadrul dialogului, cei doi înalți oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la evoluțiile din regiunea Orientului Mijlociu, subliniind necesitatea detensionării situației de securitate din zonă. În acest context, a fost abordat stadiul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, Președintele Klaus Iohannis exprimând speranța unor evoluții pozitive și sprijinul țării noastre, pe baza pozițiilor de politică externă cunoscute și consecvente, pentru avansarea acestui proces. În acest cadru, Președintele României și Președintele Statului Israel au evidențiat importanța construirii încrederii între cele două părți direct implicate, ca bază a unei soluții politice a Procesului de Pace.

Au fost, de asemenea, discutate și alte teme de actualitate de pe agenda regională și internațională, inclusiv evoluțiile din dosarul iranian, Președintele Klaus Iohannis accentuând importanța unei soluții diplomatice și exprimând deplină înțelegere pentru preocuparea Statului Israel de a-și vedea asigurată securitatea”, arăta Administrația Prezidențiale după întâlnirea dintre Iohannis și Rivlin.