Gelu Voican Voiculescu a revenit duminică la comemorările dedicate eroilor Revoluției Române, deși sâmbătă a fost huiduit, înjurat, scuipat și chiar bătut de revoluționari, sfârșind ziua cu capul spart. De această dată, fostul vicepremier a participat la o slujbă de pomenire din Piața Revoluției.
Acuzat de crime împotriva umanității în dosarul Revoluției, Gelu Voican Voiculescu a venit la slujbă însoțit de soția sa, Georgiana Arsene, care semnează periodic articole în Sputnik, organul oficial de propagandă al Rusiei, potrivit G4Media.ro. De altfel, ea a fost alături de directorul Institutului Revoluției Române și la ceremonia de sâmbătă.
Georgiana Arsene este mai tânără cu 41 de ani decât Gelu Voican Voiculescu, potrivit aktual24.ro
Georgiana Arsene este o prezență permanentă pe site-ul Sputnik, printre articolele semnate numărându-se și editorialul „De ce să ne temem de Rusia?”, în care denunță o presupusă propagandă anti-rusă răspândită în Occident și România și susține că „e momentul ca noi toţi să ne trezim şi să abandonăm rusofobia, pentru a coopera în mod natural cu Rusia împotriva terorii”.
Gelu Voican Voiculescu a fost unul dintre personajele de pe prima scenă a Revoluției Române. Deși ar fi fost implicat, alături de Ion Iliescu și Silviu Brucan, în chemarea trupelor sovietice pe teritoriul României, el, la fel ca și ceilalți, a negat vehement acest lucru, spun procurorii din dosarul evenimentelor din decembrie 1989.
„Ulterior Revoluţiei, toţi cei implicaţi în chemarea trupelor sovietice ( Iliescu Ion, gl. Militaru Nicolae, Voican Voiculescu, Brucan Silviu) au negat vehement acest fapt. Se observă că persoanele implicate în solicitarea de ajutor militar sovietic (trădare, conform legislaţiei penale), sunt aceleaşi faţă de care prezentul rechizitoriu reţine săvârşirea crimelor împotriva umanităţii, în circumstanţele arătate. Prin prisma acestei realităţi, prin raportare şi la probele administrate, în mod firesc se evidenţiază un liant, o continuitate logică, între consemnările din capitolul I (contextul internaţional), filosovietismul evident al componenţilor «grupului Iliescu», acceptarea noii puteri din România de către URSS, reactivarea unor militari de o anumită factură şi (nu în ultimul rând) uciderea lui Ceauşescu Nicolae”, arată procurorii.