Liberalizarea preţului la energie electrică şi gaze naturale nu se va face începând cu 1 ianuarie 2020, ci gradual, pe parcursul mai multor luni, astfel încât companiille să aibă timp să se adapteze, a declarat vineri premierul Ludovic Orban.
„În ceea ce priveşte articolele din Ornanta de Urgenţă care se referă la liberalizarea pieţei, la energia electrică şi la gazul natural, opţiunea noastră este pentru o perioadă de tranziţie. Adică nu trecem la liberalizare de la 1 ianuarie”, a precizat premierul.
De precizat că liberalizarea preţului la gaze naturale nu a fost cerută doar de mediul privat, ci şi de Uniunea Europeană, prin intermediul unei directive – a cărei implementare este, legal vorbind, obligatorie.
„O perioadă de şase, de nouă luni de zile, astfel încât să existe o pregătire şi a companiilor (…), o pregătire a consumatorului. De asemenea, în perioada asta avem ca obiectiv să adoptăm actul normativ care defineşte consumatorul vulnerabil şi pachetul de sprijin pentru consumatorul vulnerabil, în condiţiile liberalizării preţului la energie electrică şi gaz natural”, a adăugat Ludovic Orban.
„Noi am liberalizat piaţa. Deci noi am avut piaţa liberalizată până la OUG 114, care a fixat din nou un preţ administrativ maximal la care producătorul poate să vadă gazul natural şi energia electrică către consumatorul captiv, casnic. Efectul a fost dezastruos pentru economie”.
„La ora actuală, preţul la energie electrică şi preţul la gazulnatural este foarte mare pentru consumatorul industrial. Ceea ce duce la scăderea competitivităţii companiilor româneşti pe piaţa europeană. Păi dacă noi avem un preţ aproape dublu faţă de preţul la care cumpără companiile similar din Germania, cum vom putea fi noi competitivi pe piaţa europeană cu astfel de preţuri?”.
Precizările premierului coincid cu datele publicate de Uniunea Europeană în luna octombrie, potrivit cărora preţul angro al gazelor naturale angro din România au fost printre cele mai mari din Uniunea Europeană, în condițiile în care prețurile angro nu sunt cele finale.
Însă şi datele centralizate în luna septembrie de organizaţia „ICIS: Petrochemicals, Energy, and Fertilizers Market Information” (ICIS) Londra indicau aproximativ acelaşi lucru. Potrivit lor, deşi înainte de decembrie 2018 preţurile la gaze din România erau mult mai mici decât în alte pieţe din Europa, după adoptarea OUG 114/2018, preţurile au crescut vertiginos, astfel că acum până şi preţul plafonat de guvern este mai mare decât în alte ţări europene.
„Mai mult decât atât, activitatea multor companii care au costuri mari, în structura costurilor, risca să ajungă pe pierdere din cauza acestor costuri aberante care au fost dictate de politica guvernelor PSD. (…) Vom veni cu măsuri de susţinere a sectorului astfel încât să reducem costurile cu energia ale companiilor romaneşti”.
Ca o paranteză, multe companii romaneşti (ex. de construcţii) au înregistrat deja costuri mari, în structura costurilor, pierderi din cauza plafonării preţului la gaze naturale.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Precizările premierului merg, parţial, în paralel cu cele ale lui Claudiu Dumbrăveanu, Director General al Direcţiei Generale Piaţa de Energie şi Preţur din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În luna septembrie, acesta a declarat că:
„Începând cu 1 aprilie 2021, piaţa va fi absolut liberă, în sensul că achiziţia se va face în regim concurenţial de pe piaţa en-gross, iar furnizorii vor furniza gaze naturale clienţilor finali în regim concurenţial. Practic, va dispărea noţiunea de ‘piață reglementată'”.
„Privitor la modificarea Legii 123/2012, autorităţile române au propus un program de liberalizare completă a pieţei en-gross (de gaze – n.r.) şi a pieţei cu amănuntul în trei etape”, mai precizase atunci Claudiu Dumbrăveanu.
Potrivit lui, etapele liberalizării pieţei gazului ar urma să fie:
Etapa 1 – se va desfăşura până la 31 martie 2020, iar cantităţile de gaze cu preţ de 68 de lei alocate de către ANRE vor rămâne aşa cum au fost aşa alocate până acum. Motivul invocat pentru menţinerea acestei situaţii fiind faptul că există contracte semnate deja, iar o internvenție în ele „ar crea mari distorsiuni piaţă” și „crize artificiale în piața de gaze”;
Etapa 2 – cuprinde perioada 1 aprilie 2020 – 31 martie 2021. Aceasta va fi aşa-numita perioada de tranziţie în care producătorii vor asigura, la preţ reglementat, 50% din necesarul consumatorilor casnici şi al producătorilor de energie termică. Urmând ca restul de 50% să fie asigurat de către furnizori şi clienţi din piaţa concurenţială;
Etapa 3 – va fi iniţiată în 2019 (dar implementată începând cu 1 aprilie 2021), şi prevede demararea aşa-numitului program de „Gas Release”, care va înlocui obligaţiile de tranzacţionare impuse prin OUG 114. Este vorba de nişte prevederi legale care obliga furnizorii şi producătorii de gaz să tranzacţioneze minimum de 50%, respectiv 40% pe piaţa internă. Durata acestui program, dacă va fi demarat, va fi stabilită tot în 2020.
Întrebat de ce nu se face liberalizarea preţului mai repede de 1 aprilie 2021, Claudiu Dumbrăveanu a precizat că: „O trecere bruscă la liberalizarea pieţii ar însemna o creştere masivă de preţ exact în sezonul rece.”
„Gradul de sărăcie energetică în România este foarte extins. Sunt milioane de gospodării afectate de sărăcia energetică. Ori o creştere bruscă a preţurilor la energie electrică, cât şi la gaze naturale, ar genera convulsii sociale şi ar crea distorsiuni puternice în piaţă”.