Alegeri legislative în Grecia: Noua Democrație ar putea forma un guvern. Vezi rezultatele parțiale

Europa răsuflă uşurată. Partidele pro-europene, susţinătoare ale planului de salvare pentru Grecia, par să fi obţinut suficiente voturi pentru a forma o coaliţie. Cel puţin aşa arată rezultatele, după numărarea a aproape 40% din voturi. Partidul Noua Democrație are aproape 31 de procente,iar stânga radicală Syriza, aproape 26.

Partidul Noua Democrație, aflat pe primul loc, va beneficia de „o primă” de 50 de locuri, şi poate forma o coaliție cu formaţiunea PASOK.

Potrivit cifrelor anunțate de Ministerul de Interne, Noua Democrație ar avea asigurate 131 de locuri, plus cele 50, iar PASOK – 34. În total, cele două formațiuni pro-europene ar avea 215 locuri din cele 300 ale Parlamentului elen. Syriza ar obține 69 de locuri.

Economic - 19 sep, 07:24

Vești bune: Cele mai vândute fructe importate din Grecia în România, s-au ieftinit cu peste 28% față de anul trecut

Astfel, dacă rezultatele se confirmă, socialiștii din PASOK, cotați cu 13%, vor juca un rol esențial în formarea unei coaliții guvernamentale. Președintele îi va delega liderului principalului partid sarcina de a forma guvernul. Dacă nu reușește într-un interval de trei zile, liderul partidului de pe locul al doilea va face și el o încercare. În cazul unui eșec, președintele formațiunii de pe locul al treilea va purta negocieri privind formarea unei coaliții. Dacă nici după a treia încercare nu se ajunge la un acord, președintele țării îi cheamă pe toți liderii politici pentru a-i aduce la un numitor comun. În caz contrar, declanșează noi alegeri în decurs de 30 de zile, așa cum s-a întâmplat și la 6 mai.

După numărarea a aproape 40% din voturi, situaţia se prezintă astfel:

Noua Democraţie (dreapta): 30,5 %

Syriza (stânga radicală): 26%

Pasok (socialişti): 12,9 %

Formaţiunea neonazistă Zori de Aur a obţinut un scor similar cu cel de la alegerile din 6 mai, între 6 şi 7,5%, Stânga Democrată , comunişti pro-Europa, între :5,5-6,5, iar Partidul Comunist între 5 şi 6 procente.

Cele 10 milioane de alegători au avut de ales între două direcţii: fie să susţină partidele pro-europene, care doresc continuarea politicilor de austeritate şi acordurile încheiate cu FMI şi Uniunea Europeană, adică formaţiunile Noua Democraţie şi PASOK, fie să încline spre politicile propuse de liderul stângii radicale, Alexis Tsiraps, care doreşte renegocierea imediată a condiţiilor impuse de creditorii internaţionali.

Grecia, aflată în recesiune de mai bine de doi ani, mai dispune de fonduri pentru a efectua plăţi curente numai până la finele lunii viitoare.