Începând cu luna octombrie, președintele francez Emmanuel Macron a pus sub semnul întrebării eficacitatea alianței NATO, a pus o pauză privind lărgirea Uniunii Europene și a cerut o nouă „relație strategică” cu Rusia.
Numeroase state au motive pentru a urmări cu atenție stilul „reformist” al lui Macron privind diplomație, dar în puține locuri cuvinte lui se simt la fel de ascuțite ca în Serbia, scrie Reuters.
Pentru Belgrad, orice pas în spate făcut de Europa sau de NATO va oferi spațiu Rusiei pentru a completa vidul, având în vedere legături apropriate politice, militare și economice dintre Moscova și statul balcanic cu care împărtășește orginile slave și religia ortodoxă.
Acest lucru va reprezenta însă o preocupare pentru liderii NATO, care se adună în Londra săptămâna viitoare pentru a discuta viitorul alianței, având în vedere că Balcanii, la fel ca statele baltice, pot fi văzuți drept un tampon în fața răspândirii influenței rusești.
Într-un exemplu recent pentru interferențele rusești, serviciil de inteligență sârbe au demascat dovezi privind implicarea unor spioni ruși care voiau să ajungă în contact cu foști membri ai armatei sârbe.
Ministrul Afacerilor Externe de la Moscova a numit aceste acuzații drept „o provocare”, în timp ce președintele sârb Aleksandar Vucic a susținut că nu vor afecta relații pentru că Vladimir Putin nu ar fi fost informat de acest lucru.