Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pus Justiția din România sub supraveghere în 2016 pentru că, în 3 din 4 dosare penale în care au fost judecate acte sexuale cu copii, judecătorii au apreciat că relațiile intime au fost consimțite, deși era vorba de fete cu vârste cuprinse între 7 și 13 ani.
CEDO a cerut atunci o practică uniformă în legătură cu noțiunea de consimțământ. De atunci, însă, România nu a făcut nimic și o demonstrează cele opt cazuri judecate între 2016 și 2019, susține jurnalista Diana Oncioiu, pentru Dela0.ro.
Problema există inclusiv la nivel de Cod penal, unde distincția dintre act sexual cu un minor și viol nu este clară, susțin specialiștii.
În multe din aceste cazuri, justiția română consideră că victime de 7, 9, 11 sau 13 ani și-au dat consimțământul pentru a întreține relații sexuale cu abuzatorii lor. Dacă nu există urme ale constrângerii fizice, care să dovedească faptul că victima s-a împotrivit, judecătorii tind să adopte o încadrare juridică fundamentată pe ideea că a existat o formă de consens între abuzat și abuzator.
În Codul penal românesc minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal. Statul român consideră că nu există suficient discernământ înainte de împlinirea acestei vârste, pentru ca eventualul făptuitor sub 14 ani să înțeleagă consecințele acțiunilor sale.
„Dacă acesta este tratamentul pentru cei care comit o faptă penală, de ce nu ar fi, în practică, aceeași abordare și pentru victimele minore ale unei infracțiuni, mai ales de natură sexuală? Ar trebui să fie, iar aspectul că nu au spus nimănui despre ceea ce li s-a întâmplat nu ar mai trebui să fie luat în considerare”, a declarat avocata Diana Hatneanu.
Acțiunea penală, subliniază Hatneanu, e exercitată împotriva inculpatului, nu a victimei: „De aceea, mai ales în faza de urmărire penală, în cazul unui viol, ar trebui să se urmărească probarea aspectelor referitoare la comportamentul inculpatului, nu al persoanei vătămată”.
Ancheta integrală Dela0.ro poate fi citită AICI.