Iodul radioactiv din Japonia, în apa şi laptele din România. Ce impact are asupra populaţiei

Cercetătorii români au depistat în zona Slănic urme de iod radioactiv în apa de ploaie şi în laptele de oaie. Conform unui studiu efectuat de o echipă de specialişti din România, particulele provin de la centrala nucleară din Fukushima. O comisie a Ministerului Sănătăţii a fost înfiinţată pentru stabilirea unor măsuri legate de protecţia populaţiei.

Conform studiului efectuat de cercetătorii români Romul Margineanu, Bogdan Mitrica, Ana Apostu şi Claudia Gomoiu, măsurătorile au relevat o concentraţie de iod radioactiv în apa de ploaie între 0,15 – 0,75 Bq/dm cub (Becquerel/litru) şi de  5,2 Bq/dm cub  în laptele de oaie.

Potrivit standardelor din Japonia, limita maximă admisă a concentraţiei de iod radioactiv este de 300 Bq/dm cub pentru adulţi şi copii şi de 100 Bq/dm cub pentru bebeluşi.

„Prezenţa I 131 în România demonstrează că efectele unui accident nuclear pot fi evidenţiate şi la distanţe mai mari de 10.000 de kilometri. (…) În acest moment, norul radioactiv provenit de la Fukushima s-a răspândit practic asupra întregii emisfere nordice”, se arată în studiul cercetătorilor români.

Premierul Emil Boc a cerut un raport urgent din partea autorităților privind prezența iodului radioactiv în România. Boc așteaptă ca raportul să fie prezentat miercuri, în cadrul ședinței de Guvern.

Impactul asupra populaţiei

Contactat de Hotnews.ro, Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH), a declarat că valorile detectate nu sunt îngrijorătoare.

„Aceste valori sunt atât de mici, încât nu au niciun impact asupra mediului şi populaţiei”, a spus Zamfir pentru sursa precizată.

Într-o intervenţie telefonică la postul B1 TV, Nicolae Zamfir a oferit mai multe precizări referitoare la acest subiect, menţionând că apa, aerul şi solul din România sunt monitorizate „de când au început incidentele din Japonia”.

„Nu s-a observat absolut niciun fel de creştere a fondului de radiaţii radioactive. Un grup de cercetători au luat aceste probe de apă şi de lapte şi l-au măsurat într-un loc unde noi avem un laborator, în mină, la câteva sute de metri adâncime, unde fondul naţional este practic zero. Şi poţi să detectezi abolut orice urmă de radioactivitate. Această urmă de radioactivitate care a fost detectată la măsurătorile din mină nu poate fi detectată la suprafaţa pământului, pentru că la suprafaţă radioactivitatea este de sute de ori mai mare”, a explicat directorul Institutului de Fizică Nucleară.

„Faptul că s-a emis radioactivitate în atmosferă în Japonia, sigur că mai devreme sau mai târziu  urme de radioactivitate se detectează în întreaga structură atmosferică pe toată suprafaţa Pământului. Însă creşterile şi în acele locuri bănuiesc că au fost extrem de mici. Oricum, la noi nu a crescut deloc. Faţă de media de anul trecut ne-am încadrat de cele mai multe ori sub media măsurătorilor din 2010. Noi luăm probe în fiecare zi”, a mai precizat Zamfir.

O comisie guvernamentală stabileşte măsurile

Contactat de B1 TV, Daniel Grigorie, directorul Institutului Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon”, a declarat că riscul asupra populaţiei depinde de expunere, care depinde de mulţi factori, „inclusiv cei climatici, cum au fost ploile”.

„Riscul poate fi prevenit foarte bine. Instituţiile statului s-au documentat pe acest subiect. Există o comisie a Ministerului care a stabilit ce măsuri trebuie luate legate de protecţia populaţiei”, a declarat Daniel Grigorie.

„E vorba de administrarea de iod stabil, iodură de potasiu în anunite doze, dar în momentele în care s-a stabilit că expunerea devine nocivă. Nişte instituţii monitorizează nivelul expunerii, ei ţin legătura şi atunci populaţiei, inclusiv copii, li se va administra iod stabil pentru a împiedica intrarea iodului radioactiv în tiroidă”, a mai spus directorul Institutlui Parhon.