Iohannis, obligat de CCR să o revoce pe Ana Birchall de la Ministerul Justiției. Argumentele judecătorilor care au formulat opinie separată

Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a admis parțial conflictul constituțional invocat de Viorica Dăncilă. Conflictul a fost sesizat de premier, după ce Klaus Iohannis a refuzat numirea miniștrilor interimari.

Judecătorii CCR Livia Stanciu și Elena-Simina Tănăsescu au formulat opinie separată.

Imediat după publicarea în Monitorul Oficial, Iohannis este obligat să revoce miniștrii demiși de Dăncilă, să numească interimarii și să motiveze refuzul numirii noilor miniștri.

Eveniment - 20 sep, 11:11

Președintele CCR, Marian Enache, s-a căsătorit la 70 de ani. Cu ce se ocupă noua sa soție

„Admite cererea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între primul ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, determinat de refuzul revocării unor miniștri, la propunerea primului-ministru, potrivit art.85 alin.(2) din Constituția României, republicată, precum și de refuzul tacit al Președintelui României de a numi miniștri interimari, la propunerea primului-ministru, potrivit art.107 alin.(3) din Constituția României, republicată.

2. Președintele României urmează să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, solicitate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321 și nr.5/5324 din 26 august 2019, precum și decretele de desemnare a miniștrilor interimari propuși prin adresele nr.5/5362, nr.5/5363 și nr.5/5364 din 27 august 2019.

3. Preşedintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 2019.

4. Constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 2019”, se arată în motivarea Curții Constituționale.

Practic, judecătorii CCR au decis că președintele Iohannis era obligat să semneze decretul de revocare a Anei Birchall de la Ministerul Justiției, dar nu este obligat să o pună pe Dana Gârbovan în locul ei. Totuși, președintele trebuie să motiveze refuzul de a numi miniștrii plini propuși de Dăncilă.

Viorica Dăncilă voia să o revoce pe Ana Birchall de la Justiție, iar în locul ei să o pună pe Dana Gârbovan. Birchall urma să ocupe postul lui Mihai Fifor de vice prim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice, Fifor urma să preia funcția de ministru de Interne. De asemenea, Iohannis trebuie să îi numească interimari pe Niculae Bădălau la Energie, Ioan Deneș la Mediu și Ștefan Radu Oprea la Relația cu Parlamentul.

Judecătorii CCR Livia Stanciu și Elena-Simina Tănăsescu au formulat opinie separată față de majoritate, subliniind că președintele Iohannis nu era obligat s-o revoce pe Ana Birchall, întrucât, prin ieșirea ALDE de la Guvernare, care a avut loc simultan cu solicitarea premierului de revocare a ministrului Justiției, a vut loc și o schimbare de compoziție a guvernului, care obliga la un nou vot în Parlament.

„Nu suntem în prezența refuzului îndeplinirii unei obligații ce revenea Președintelui României, câtă vreme nu sunt îndeplinite condițiile procedurii simplificate de remaniere prevăzută în art.85 alin.(2) din Constituție, remanierea fiind solicitată de Primul ministru simultan cu ieșirea ALDE de la guvernare, situație în care, schimbându-se compoziția politică a Guvernului, Președintele are obligația de a exercita competența prevăzută în art. 85 alin. (2) din Constituție, numai după aprobarea Parlamentului și în urma sesizării acestuia, conform prevederilor art.85 alin.(3) din Legea fundamentală; nu suntem în prezența unui blocaj instituțional, condiție esențială pentru constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională, deoarece a existat și există un alt mod de înlăturare a presupusului blocaj, respectiv primul-ministru avea la dispoziție procedura prevăzută de art. 85 alin. (3) din Constituție, procedură care putea și poate fi demarată doar din inițiativa sa, în acest mod subzistând toate premisele prin care un eventual blocaj putea fi înlăturat”, a explicat Livia Stanciu.

„În dezacord cu soluția pronunțată de Curtea Constituțională formulăm prezenta opinie separată, considerând că, cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre prim-ministrul Guvernului României, pe de o parte și Președintele României, pe de altă parte, cerere formulată de primministrul Guvernului României trebuia respinsă și trebuia să se constate că nu a existat și nu există conflict juridic de natură constituțională generat de refuzul Președintelui României de a revoca ori numi unii miniștri titulari sau de refuzul tacit al Președintelui României de a numi miniștri interimari de vreme ce a avut loc o schimbare a compoziției politice a Guvernului. Cât despre obligarea Președintelui României la a răspunde de îndată, în scris și motivat, cu privire la refuzul asupra propunerilor de numire în funcția de ministru titular în condițiile în care, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituțională în această privință ea apare drept o contradictio in terminis”, a susținut, la rândul ei, Simina Tănăsescu.

Revocarea lui Birchall apare în contextul în care a declarat public că un grup interministerial nu susține funcționarea Secției speciale „în această formă”. De asemenea, Birchall l-a criticat pe Felix Bănilă pentru modul în care DIICOT a gestionat, sub conducerea sa, cazul „Caracal”. Bănilă și-a dat demisia după ce președintele Iohannis i-a cerut să facă acest lucru.

„Curtea retine ca revocarea reprezinta un mijloc legal pus la dispozitia primului-ministru pentru vacantarea unei functii din structura Guvernului, o masura pe care primul-ministru o propune presedintelui Romaniei exclusiv in sensul respectarii formalismului si a principiului simetriei ce guverneaza regimul actelor juridice de numire in functii publice si fata de care, fara a avea un drept propriu de apreciere, Presedintele trebuie sa se conformeze intr-un termen legal de 15 zile de la data propunerii primului-ministru,” notează CCR.