Reacții dure după FAKE NEWS-ul lui Dragoș Anastasiu: Lucian Croitoru infirmă afirmația că toți din BNR susțin cota progresivă / Sindicatul SedLex îl acuză de lipse de cunoștințe privind disponibilizarea bugetarilor

Afaceristul Dragoș Anastasiu a promovat marți seară un fake news grosolan fix într-o perioadă extrem de agitată pe scena politică odată cu depunerea moțiunii de cenzură care este foarte aproape de a reuși dărâmarea Guvernului condus de Viorica Dăncilă.

Lipsit de orice contact cu realitatea politică, Anastasiu a susținut că un premier tehnocrat ce va veni în 2020 va decide disponibilizarea a 400.000 de bugetari, iar ulterior se va lua și decizia renunţării la cota unică de impozitare şi adoptarea impozitării progresive.

B1.ro a demonstrat cum declarațiile lui Anastasiu nu au niciun sâmbure de adevăr și a arătat și interesele politice ale lui Dragoș Anastasiu, într-un material ce poate fi citit AICI.

Economic - 13 nov, 15:39

BNR: Datorita externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele 9 luni ale 2024. La cât a ajuns

Aceste afirmații complet greșite au fost imediat penalizate de specialiști care au arătat cât de lipsite de fundament sunt. Unul dintre cei care au respins imediat aceste afirmații este Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

Pomenit în declarațiile lui Anastasiu, Croitoru arată că nu a susținut niciodată impozitarea progresivă, ba dimpotrivă a arătat că nu este o soluție, și cataloghează afirmația afaceristului drept una „chiar simpatică”.

„De unde o fi rezultat că eu susțin introducerea impozitării progresive? În toate intervențiile mele am arătat că impozitarea progresivă nu este soluție pentru nicio problemă economică a României. Dimpotrivă, așa cum a arătat Mises, este o măsură care, pe ruta încetinirii creșterii productivității ar duce la încetinirea creșterii salariilor în sectorul privat. Nu ne dorim asta!

Experiența din România arată că veniturile bugetare suplimentare obținute din impozitarea progresivă a salariilor ar fi foarte mici, iar pe termen lung, încetinind creșterea salariilor, ar putea duce chiar la reducerea veniturilor din impozitele pe venitul personal.

Se dorește o soluție la problemele bugetare? Atunci ea trebuie căutată pornind de la înțelegerea erorilor care s-au făcut și de la stoparea celor care sunt în curs de derulare. Aceste erori au constat în creșterea peste puterile bugetului a salariilor și a pensiilor, concomitent cu reducerea unor impozite.

Unora dintre creșterile programate (chiar legiferate) nu le-a sosit încă timpul. Pentru că nu ni le permitem, ca societate, ar trebui stopate. În teoria deciziei există un concept, și anume „prospective costs”, care spune că unele costuri viitoare pot fi evitate doar dacă se acționează. Acest concept ne ajută să înțelegem că din moment ce problema bugetară este, în prezent, dată de cheltuielile promise (adică viitoare), atunci trebuie decisă stoparea/amânarea lor.

Știu că este politic foarte greu să nu mai dai ce ai promis, dar aici intervine decizia grea a politicienilor: se salvează ca partide și îngroapă o țară, sau se sacrifică ca partide și pun interesele țării mai presus. Problema este și mai complicată când erorile unor politicieni ajung să fie reparate de adversarii lor politici. În ambele situații, soluția de echilibru politic poate fi un guvern de tehnocrați, susținut de toți politicienii, care să repare greșelile, să pună finanțele publice la loc pe șine și să plece. Nu e o soluție ușor de obținut.”, a scris Lucian Croitoru pe Facebook.

O altă reacție a venit de la Alianța SedLex, una extrem de dură în care afirmațiile lui Anastasiu sunt catalogate drept „ale unor oameni nepregătiți, care pot ajunge în funcții publice pe criterii politice, nu fac decât să slăbească autoritatea statului”.

„Referitor la declarațiile belicoase ale reprezentantului Camerei de Comerț Româno- Germane, domnul Dragoș Anastasiu, facem următoarele precizări:

– dintr-o lipsă acută de cunoaștere (prostie chiar) majoritatea celor care fac referire la sistemul bugetar se gândesc la administrația publică.

– sistemul bugetar este compus din sistemul de ordine publică și siguranță națională, sistemul de învățământ, sistemul sănătății, sistemul administrației publice.

– administrația publică reprezintă un număr de 125.000 de posturi ocupate, din care 76.000 în administrația locală, iar diferența până la 125.000 în administrația publică centrală.

În consecință, toți cei care se referă la sistemul bugetar habar nu au despre ce vorbesc și fac declarații doar pentru simplul fapt că ”dau bine la public”.

Abia așteptăm să vedem cum o să reușească domnul Dragoș Anastasiu să dea afară 100.000 de profesori, 150.000 de angajați din sistemul sănătății, 70.000 din sistemul de ordine publică și siguranță națională și 80.000 de funcționari.

Toate aceste declarații ale unor oameni nepregătiți, care pot ajunge în funcții publice pe criterii politice, nu fac decât să slăbească autoritatea statului, înmulțirea faptelor de evaziune fiscală, infracțiunilor, să vulnerabilizeze sistemul de ordine publică și siguranță națională, sistemul sănătății și sistemul de învățământ din România.

În aceeași măsură, acest gen de declarații fac din România un partener necredibil deoarece în toate țările din Europa acestea sunt de neacceptat.

Poate, într-un final, cei care vor să-și facă o imagine pe seama administrației publice, vor înțelege ce înseamnă sistemul bugetar și ce însemnătate are acesta în orice țară”,se arată într-un comunicat de presă al sindicaliștilor.