Cum vor reuși omenii să trăiască veșnic: „Vor avea în interiorul corpului tehnologii care să îl îmbunătățească. Vorbim practic despre un om mașină”

EXCLUSIV // În ultima zi a Bucharest Science Festival, Alexandra Cernian, lector la Facultatea de Automatică și Calculatoare, și Constantin Vica, lector la Facultatea de Filosofie, au dezbătut viitorul inteligenței artificiale și rolul eticii în evoluția tehnologiei.

„Apar de ceva timp noi discipline, noi specializări, noi concepte, noi termene. Transformarea digitală a început deja de ceva timp. În ultimii ani se vorbește tot mai mult de a patra revoluție industrială care a fost denumită și revoluția digitală. Începem să vorb im tot mai mult despre inreligența artificială, roboți și alte concepte din sfera viitorului. În ultimii 5 ani discuția a prins mai mult elan. Istoric, noțiunea de inteligență artificială nu este nici pe departe nouă. A apărut termenul și primele implementări în anii ’60, când au apărut primele sisteme expert care funcționau pe bază de reguli, seturi foarte extinse de reguli care puteau ajunge la un suport decizional asemănător cu un expert uman. Primele aplicații au fost în zona militară, în zona meteo și a fost extinsă și în zona medicală. Performanțele tehnologice nu permiteau atunci evoluția de acum.

Mult timp ele au rămas în zona asta a unor sisteme bazate pe reguli. Ce s-a schimbat în ultimii ani? S-a schimbat capacitatea de stocare. Am început să vorbim despre aceste siateme cloud care aproape nu mai au limită din punctul acesta de vedere. Am început să vorbim despre o viteză de procesare a datelor aproape instant. Și din punctul acesta de vedere lucrurile aproape au explodat pentru că noțiunea de inteligență artificială a început să capete o n ouă înțelegere. În ultimii cinci ani evoluția a fost foarte spectaculoasă și deja se vorbește despre transumanism, au apărut deja mișcări în sensul acesta pentru că avem tot felul de proteze bionice și tot felul de tratamente genetice”, a explicat Alexandra Cernian.

Ea a prezentat care sunt principalele caracteristici ale conceptului de trnsumanism și cum va schimba acest viitorul.

„Transumanismul înseamnă o combinație între ceea ce știm noi în momentul de față că este omul și tehnologia. În momentul în care omul începe să fie integrat cu senzori și să aibă în interior diverse tehnologii care să îl îmbunătățească din puncrul de vedere al capacităților umane. Vorbim practic despre un om mașină”, a mai precizat Alexandra Cernian.

La rândul său, Constantin Vica a explicat de ce avem nevoie de etică în contextul dezvoltării inteligenței artificiale.

„De ce mai avem nevoie de etică? Inteligența artificială va ști să le facă pe toate, dar nu va ști să ia decizii morale. Și atunci poate că mai putem păstra omul undeva. Cel puțin astăzi doar oamenii pot lua decizii morale. Inteligența artificială sau diverși algoritmi produși sunt oarecum specifici, analiză de text, traducere automată, dar nu avem inteligență artificială generală și probabil că e un vis al omenirii. Nu cred că o să avem vreodată”, a spus Constantin Vica.

În ceea ce privește evoluția tehnologiei, acesta este convins că inteligența artificială nu poate fi decât o copie imperfectă a oamenilor.

„Nu e foarte clar dacă vom face ceva după chipul și asemănarea noastră. Avem ideea asta oarecum creștină că omul este o copie mai proastă sau o încercare de a face un Dumnezeu mai mic, dar din ce vedem astăzi din felul în care ajunge la rezultate, inteligența artificială nu seamănă cu modul în care noi ajungem la rezultate. De aici apare discuția dacă scopurile noastre se pot alinia cu scopurile inteligenței artificiale”, a mai precizat Constantin Vica.

În ceea ce privește modelul ideal de transumanism la care se raportează oamenii, Alexandra Cernian a precizat că acesta vizează o îmbunătățire atât de avansată a organismului, astfel încât să poată fi atinsă vița veșnică.

„Viziunea ideală este că omul va ajunge să trăiască nelimitat. Că se va depăși condiția morții. Asta este și una dintre ideile principale ale transumanismului, că se va produce o îmbunătățire atât de mare a omului încât moartea să nu mai facă parte din viață noastră.

În prezent omul se duce în zona de inteligență artificială și dezvoltările sunt vizibile în zona medicală, de robotizare, tot felul de automatizări în diferite domenii. În acest caz, vorbim mai puțin cu adevărat despre o inteligență artificială. Sunt mai degrabă niște mașini care au fost capabile să învețe niște moduri de funcționare și să le aplice mai bine decât oamenii. Aici apare discuția dacă oamenii vor mai avea unde să muncească și ce să facă? Poate pornind de la această idee că omul va putea fi înlocuit de un robot, în zona de transporturi de exemplu se vorbețte că șoferii vor dispărea. În trecut omul simțea că deține mai mult control, încă era o aptitudine pe cade el o putea învața, dobândi sau nu . Acum temerea e că depindem de o mașină, de niște decizii pe care poate că le ia o mașină în locul omului fără că el să poată face nimic în momentul unui accident, dacă ne referim la o mașina auto”, a mai precizat Alexandra Cernian.