Biserica și comunitatea LGBTQ+. Ce crede Theodor Paleologu (PMP) despre căsătorii și adopții gay, dar și despre finanțarea publică a cultelor (VIDEO)

Theodor Paleologu, candidatul PMP la alegerile prezidențiale din noiembrie, a declarat miercuri seară, în direct pe B1TV, că este împotriva căsătoriilor și adopțiilor gay, dar a recunoscut că și cuplurile de același sex au nevoie trebuie să aibă o serie de drepturi, cum ar fi acela de a fi informat despre starea partenerului atunci când acesta este internat la Terapie Intensivă.

„Președintele României trebuie să fie președintele tuturor românilor și să nu discrimineze. Cred că însă că întrebarea dumneavoastră se referă la un lucru mult mai precis, și anume tema căsătoriilor. Pe această temă, am explicat în mod foarte moderat și sincer de ce sunt împotrivă – împotriva căsătoriilor. Să ne înțelegem, sunt pentru alte aranjamente, care să asigure drepturile cuplurilor homosexuale, dar cu căsătoria nu sunt de acord. Nu sunt fanatic pe această temă”, a afirmat Theodor Paleologu, în emisiunea „Dosar de politician” moderată de Silviu Mănăstire.

Întrebat dacă ar fi de acord cu adopțiile de copii în cadrul cuplurilor homosexuale, Theodor Paleologu a răspuns: „Nu, nici atât”.

Politică - 15 dec, 23:54

Theodor Paleologu nu crede că noua coaliție îl vrea pe el candidat la prezidențiale: Ar fi ridicol să mă autoproclam. Candidatul tare mi-e teamă că va fi o emanație a partidelor europene care știm cât de eficiente sunt

„Vreau să spun, în același timp, că mă delimitez de orice fel de homofobie și consider că cuplurile homosexuale trebuie să aibe minime drepturi. Dacă unul este la spital și este în Terapie Intensivă, partenerul trebuie să aibă acces la informații medicale. Mi se pare normal lucrul acesta”, a adăugat Theodor Paleologu.

Nu în ultimul rând, candidatul PMP la alegerile prezidențiale a vorbit și despre rolul bisericii în arhitectura statului. El a subliniat că deși finanțarea publică a cultelor este legitimă și face parte din angajamentele asumate de statul român în perioada lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta trebuie să se desfășoare într-un cadru permanent.

„Consider că finanțarea publică a cultelor este legitimă, într-un cadru însă transparent. (…) Pentru că bisericile au fost ele însele expropriate, să nu uităm acest lucru. S-a luat enorm, iar statul totuși și-a asumat o responsabilitate, pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Un stat care se respectă, își respectă angajamentele.