Ion Caramitru, la deschiderea expoziției “Democrație și Protest”: “Nu putem vorbi despre prezent și viitor, fără să luăm în considerație trecutul”

EXCLUSIV ONLINE // Expoziția “Democrație și Protest” a fost lansată publicului marți la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București (TNB). Gândită ca un arc între trecut și prezent, expoziția va reuni fotografii din colecții de arhivă, unele neexpuse până acum publicului larg. Fotografiile provin din arhivele Fundației Academia Civică, Fundației Corneliu Coposu, Centrului Rațiu pentru Democrație, Memorialului Revoluției din Timișoara precum și din colecțiile unor fotografi independenți.

La evenimentul de deschidere a expoziției au vorbit organizatorii vernisajului: Ana Blandiana (Președinte, Fundația Academia Civică), Ion Caramitru (directorul Teatrului Național din București), Paul Lăzărescu (organizator, miting 1945), Ion-Andrei Gherasim (Președinte, Fundația Corneliu Coposu), Daniel Seiberling (Director Regional, Fundația Hanns Seidel) și Răzvan Orășanu (Președinte, Asociația Ține de Noi).

Sursa foto:Olivian Breda

Ion Caramitru, directorul Teatrului Național din București (TNB) a subliniat importanța expoziției pentru înțelegerea evenimentelor din prezent și din viitor.

“Nu putem vorbi despre prezent și viitor, fără să luăm în considerație trecutul. Noi putem vorbi de un trecut apropiat, deși trezieci de ani nu sunt de ici de colea. Totuși am simțit nevoia să reamintim societății din care facem parte ceea ce a fost valabil și necesar atunci. Atunci însemnând și anul 1989 și înainte de acest an, așa cum se va vedea în această expoziție. Este vorba despre ceea ce a fost mereu reproșat neamului nostru că este vegetal și că nu se mișcă, nu explodează când a trebuit, totuși a luat atitudine și a contribuit la schimbarea unui regim atât de ticălos”, a declarat Ion Caramitru.

Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică, a caracterizat vernisajul drept un omagiu al societăţii civile româneşt.

“Un eveniment care unește două lucruri diferite, o formă artistică cu o idee politică. Forma artistică este aranjarea acestor fotografii de mulțimi care nu au margini. În cazul mitingurilor Alianței civice, niciodată mulțimea nu încăpea în obiectiv, era una dintre mândriile noastre. În privința ideii politice, conține niște accente deosebite ale zilei de azi. Am vrut să strângem la un loc și să înșirăm ca mărgelel pe ață marile manifestații care au avut loc în România de la 1945 și până la protestele din Piața Victoriei care au reînceput în anul 2017.Faptul că am pus la un loc atâtea fotografii este în viziunea noastră un fel de pledoarie pentru a crea o cultură a protestului. O civilizație are și o cultură a protestului, iar o cultură a protestului înseamnă recunoașterea și legarea între ele a momentelor de protest”, a declarat Ana Blandiana.

În cadrul evenimentului, poeta Ana Blandiana a primit distincția „Acul de Aur” al Fundaţiei Hanns Seidel din Bucureşti, „pentru meritele sale pe parcursul unui mare număr de ani în efortul de a nu fi dată uitării propria istorie, pentru promovarea dezvoltării unei Românii libere, democratice şi europene”.

Sursa foto:Olivian Breda

Ion-Andrei Gherasim, preşedintele Fundaţiei Corneliu Coposu, a subliniat importanța memoriei foștilor deținuți politici și a rolului pe care aceștia l-au îndeplinit pentru recâștigarea libertății.

“Foștii deținuți politici reprezintă coloana vertebrală a acestei națiuni, pentru că ei reprezintă ceea ce tineretul de astăzi trebuie să înțeleagă cu tărie. Fără istorie, fără conștiință, fără memorie nu se poate face nimic în această țară. Cred că cel mai important lucru pe care am reușit să îl realizăm este libertatea, și când spun libertate mă refer la libertatea în adevăratul sens al cuvântului. Tinerii trebuie să înțeleagă faptul că libertate nu înseamnă libertinaj, că libertatea obținută cu atâta ddificultate trebuie dusă mai departe în acest vremuri”, a precizat Ion-Andrei Gherasim.

Paul Lăzărescu, organizator al manifestaţiei anticomuniste şi promonarhiste din 8 noiembrie 1945, care a avut loc în Piaţa Palatului din Bucureşti, a evidenţiat dăruirea şi entuziasmul pe care le-au avut tineretul din acea epocă.

„Ştim evenimentele, cunoaştem amănunte, întâmplări din epoca lui 8 noiembrie, dar nimeni nu a studiat ce s-a-ntâmplat în sufletul tineretului acelei vremi. Trebuie să ştiţi că în 8 noiembrie 1945, la manifestaţie, cel mai mare număr l-au constituit tinerii. Nu numai studenţii, dar tinerii elevi ai ultimei clase de liceu. După toate datele statistice, se ştie că peste 1.000 de studenţi şi elevi au fost arestaţi în zilele lui 8 noiembrie, care au fost eliberaţi, treptat-treptat, abia după luni de zile din lipsă de motive, pentru că nu exista niciun motiv pentru care să fi fost arestaţi, pentru că participaseră la o manifestaţie. Dar trebuie subliniate această dăruire şi acest entuziasm pe care le-au avut tineretul din acea epocă”, a spus Paul Lăzărescu.

La rândul său preşedintele Asociaţiei „Ţine de Noi”, Răzvan Orăşan, a vorbit despre semnificația expoziției care ilustrează evenimente derulate pe parcursul a șapte decenii penru generațiile din prezent.

“Dacă ar fi să rezum ceea ce astăzi s-a enunțat aici, ar trebui să o fac prin trei cuvinte: curaj, istorie și memorie. Pentru că este vorba de curajul nebun al unor oameni de a schimba istoria și acest lucru lasă urme adânci și după trei sferturi de veac. Ceea ce înseamnă istoria avem reuniți pe acești pereți minunați ai Teatrului Național niștecrâmpeie de realitate românească care niciodată nu au fost asamblate în acest fel. Iar ceea ce înseamnă memoria trebuie și generația mea și generația mai tânără să își amintească că istoria nu începe cu ei”, a declarat Răzvan Orășanu.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 17 septembrie – 14 octombrie 2019, de luni până duminică, între orele 10.00 și 18.00, intrarea fiind gratuită. Evenimentul este organizat de către Asociația Ține de Noi în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel România, Fundația Academia Civică, Fundația Corneliu Coposu, Centrul Rațiu pentru Democrație și Teatrul Național din București, cu participarea Casei Activistului.

Sursa foto:Olivian Breda

Sursa foto:Olivian Breda