ANALIZĂ B1.RO // Conflict de interese, angajări fictive, finanțări electorale suspecte: Cazurile de corupție din jurul lui Emmanuel Macron, un președinte care promitea întărirea statului de drept (FOTO)

ANALIZĂ B1.RO // Zilele trecute, președintele Adunării Naționale a Franței (camera inferioară a Parlamentului) a fost pus sub acuzare într-un dosar de corupție, el fiind unul dintre oficialii de rang înalt suspectaţi de corupţie sub mandatul lui Emmanuel Macron, de altfel un preşedinte a cărui campanie s-a bazat pe ideea de luptă anti-corupție și pe promisiunea de întărire a statuluid e drept.

Cu toate acestea, președintele Adunării Naționale este în continuare susţinut de Emmanuel Macron și de partidul său, cerându-i-se să nu demisioneze din funcţie.

• Cazul „Sylvie Goulard”

Externe - 12 nov, 16:16

Macron spune că Europa „a evitat de prea mult timp să-și poarte povara propriei securități”. Președintele Franței, un nou apel privind autonomia strategică europeană

Pe 10 septembrie, Sylvie Goulard, persoana nominalizată de către preşedintele Emmanuel Macron pentru a intra în Comisia Europeană, a fost audiată la „Oficiul Central de Combatere a Corupţiei şi a Infracţiunilor Financiare şi Fiscale” din Nanterre într-un dosar de angajări fictive. Ea a fost acuzată că ar fi comis infracţiunea în perioada 2009-2017, în perioada în care ocupa funcţia de eurodeputat din partea partidului de centru „Mişcarea Democratică” (MODEM).

În situaţia în care Parlamentul European va aproba echipa de comisari concepută de Ursula von der Leyen, atunci Sylvie Goulard va trebui să e ocupe de politica industrială, piaţa unică digitală, industria de apărare şi spaţială.

Foto: Sylvie Goulard, comisarul nominalizat al Franţei (sursă foto: hepta.ro)

• Cazul „Richard Ferrand”

Doar două zile mai târziu, pe data de 12 septembrie, după 15 ore de audieri, preşedintele Parlamentului francez, Richard Ferrand, a fost pus sub acuzare pentru însușirea de bunuri necuvenite, într-o afacere legată de nişte asigurări de sănătate din regiunea nord-vestica Bretania. Afacerea fiind una mai veche, pe când Richard Ferrand era director al „Mutuelles de Bretagne” (o grupare de asigurări de sănătate). El a ocupat acea funcţie între anii 1998 şi 2012.

Foto: Richard Ferrand, preşedintele Parlamentului francez (sursă foto: hepta.ro)

• Cazul „Alexis Kohler”

La iceputul lunii iunie, autorităţile anti-coruptie din Franţa au demarato anchetă pe numele secretarului general al lui Emmanuel Macron, sub suspiciunea de conflict de interese. Alexis Kohler a fost acuzat că în perioada în care lucra pentru Ministerul de Finanţe francez, ar fi avut legături cu o companie italiano-elvetiana de construire de nave care era, în acelaşi timp, şi client al unei companii din Franţa.

Foto: Alexis Kohler, secretarului general al Palatului Élysée (sursă foto: hepta.ro)

• Cazul finanţărilor ilegale electorale

În iunie 2018, organizaţia „Frontul Republican de Intervenție împotriva Corupţiei” (FRICC) a anunţat depunerea unei plângeri pe numele lui Emmanuel Macron pe motiv ca acesta a beneficiat de finanţări ilegale în timpul campaniei electorale prezidenţiale. De exemplu, susţinea organizaţia, în timpul alegerilor din 2017, Macron ar fi beneficiat de reduceri de preţ de până la 75% din partea unor firme, asta în timp ce oponenţii lui avea tarife şi de patru ori mai mari pentru aceleaşi servicii.

Contextul mai amplu în care au avut loc aceste episoade

Toate aceste episoade – dar nu numai – au avut loc în timp ce preşedintele Emmanuel Macron a încercat să-l pună pe Jean-Francois Bohnert în fruntea Parchetului European în detrimentul Laurei Codruţa Kovesi. Asta deşi candidatul francez avea zero experienţa în gestionarea de dosare ce implică corupţie la nivel înalt, după cum, de altfel, a recunoscut chiar el în cadrul audierilor din Parlamentul European.

Este adevărat, însă, că e foarte posibil ca Macron să fi făcut acest demers pentru a-şi întări poziţia de negociere în raport cu Germania pentru alte funcţii importante din organismele europene.

De asemenea, toate acele episoade au avut loc în timp ce lua naştere, în urma eforturilor lui Macron, grupul european „Renew Europe”, condus de liderul PLUS, Dacian Ciolos. Acesta fiind succesorul ALDE european al cărui obiectiv principal este „protejarea persoanelor care suferă de pe urma tendinţelor iliberale şi naţionaliste”. De asemenea, a promovat ideea creării unui mecanism comun, la nivelul UE, pentru promovarea principiilor statului de drept.