Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională (CCR) cu excepţia de neconstituţionalitate cu privire la Ordonanţa de Urgenţă care reglementează vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul şi prevede stocarea datelor. Este vorba despre OUG nr. 62/2019 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi pentru completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, se arată într-un comunicat de presă al Avocatului Poporului.
Potrivit sursei citate, O.U.G. nr. 62/2019 „afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti”, iar ”argumentele utilizate în preambulul actului normativ nu sunt de natură să justifice situaţia extraordinară şi nici urgenţa unui act normativ care, reglementând obligativitatea colectării datelor cu caracter personal şi a stocării pe un termen nedefinit a acestora, limitează drastic exercitarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată”.
IMAGINI BOMBĂ CU O VEDETĂ DIN ROMÂNIA! BĂRBAȚII AU RĂMAS ȘOCAȚII CÂND AU VĂZUT-O GOALĂ
Comunicatul integral al Avocatului Poporului poate fi consultat AICI
Despre faptul că Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern ar putea ajunge pe masa CCR, B1.ro a scris pe 28 august.
Contact atunci de B1.ro, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, în mandatul căruia au picat primele încercări de adoptare a unui astfel de act normativ, a explicat că proiectul poate fi aprobat de CCR doar dacă respectă anumite criterii clare specificate și prin lege națională și prin nou apărutul regulament GDPR.
LACRIMI AMARE ÎN SHOWBIZ! OANA LIS A FĂCUT ANUNȚUL CUMPLIT! ‘VĂ ANUNȚ CU DURERE ÎN SUFLET…’
Mai exact, Augustin Zegrean a arătat că actul normativ trebuie să precizeze clar „cine colectează datele, cum stochează datele, unde le stochează, cum le întrebuințează și cum le distruge”.
Acesta a mai arătat că CCR nu a avut nimic împotriva ideii de a vinde cartele prepay doar cu buletinul, dar proiectele anterioare nu au oferit garanții clare pentru respectarea protecției datelor personale, lăsând la liber chiar posibilitea ca un „chioșcar” să vândă cartele și să intre în posesia unor date personale, iar oameni să cadă victime unor furturi de date ce pot fi folosite în scopuri ilicite.
Augustin Zegrean a confirmat că o parte cheie pentru șansele ca actul normativ să treacă de CCR stă în Regulamentul general privind protecția datelor (celebrul GDPR), devenit lege în România începând cu 25 mai 2018.
Prevedere privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul are o istorie îndelungată. Prima dată când a apărut această idee, a fost în 2012, după atacul terorist din localitatea bulgară Burgas, când a fost discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărării a Țării (CSAT).
Ulterior a fost preluată de doi deputați considerați a fi apropiați de SRI: Sebastian Ghiță și Georgian Pop (chiar președintele comisiei de control al SRI) și s-a concretizat în 2014 într-o lege unde cartelele prepay doar cu buletinul erau băgate la pachet cu obligația furnizării și reținerii datelor personale la accesarea rețelelor publice Wi-Fi. Acest proiect a fost susținut și de Victor Ponta, pe atunci prim-ministru.
Legea avea să pice la Curtea Constituțională în urma unei contestații făcute de Victor Ciorbea, pe atunci Avocatul Poporului. Tot în acea perioadă, CCR a respins și așa-zisa Lege Big Brother, care dădea puteri sporite SRI în accesarea datelor stocate de operatorii de telefonie mobilă, provocând o reacție furioasă a lui George Maior, pe atunci director SRI.
George Maior s-a lansat în atacuri directe la judecători și l-a nominalizat direct și pe Daniel Morar, fost șef al DNA ajuns cu puțin înainte de judecarea acestor proiecte judecător CCR. Fostul șef SRI i-a acuzat că au creat un vid legislativ și că „va ști pe cine să arate cu degetul”, atunci când se va petrece „o catastrofă”.
Maior a plecat de la conducerea SRI, la scurt timp, în ianuarie 2015. Înainte de această plecare, însă, judecătorul CCR Toni Greblă avea să fie arestat preventiv într-un dosar care s-a finalizat prin achitare în iunie 2019. Numeroase voci aveau să acuze, ulterior, SRI de implicare în dosarul lui Greblă.