După suspendarea parlamentului, Boris Johnson îşi ameninţă şi colegii de partid ‘rebeli’. Ar putea declanșa alegeri anticipate

Premierul britanic Boris Johnson ar putea declanşa alegeri anticipate din cauza faptului că ar urma să-şi excludă din partid mai mulţi colegi consideraţi drept „rebeli”, transmite CNN, care citează surse din interiorul Partidului Conservator, condus chiar de Johnson.

Boris Johnson ar putea recurge la această măsură din cauza opoziţiei cu care se confruntă în interiorul propriului partid (Partidul Conservator – n.r.) din partea unor „membri rebeli”. Unul dintre „membri rebeli” fiind şi fostul premier britanic, John Major – cel care a atacat în instanţă decizia de suspendare a parlamentului.

Mai exact, Boris Johnson este îngrijorat de faptul că mai mulți „membri rebeli”ar intenţiona, împreunăcu membri ai Opoziției,să propună parlamentului britanic o lege care să îl forţezesă ceară o amânare a Brexitului pânăpe 31 ianuarie 2020, în situaţia în care nu se va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană.

Politică - 12 dec, 18:58

Vlad Nistor: Modelul bulgăresc ne cam paște. Alegerile parlamentare au fost contaminate de alegerile prezidențiale și de felul în care opinia publică a fost manipulată cu această ocazie (VIDEO)

Ori acest scenariu a fost, în repetate rânduri, respins în mod categoric de către Boris Johnson (fiind şi unul dintre principalele lui sloganuri electorale).

„Legea are susţinerea parlamentarilor care cred că consecinţele economice şi asupra ţării ale unui Brexit fără acord ar fi foarte mari. Niciun acord nu este în interesatul naţional”, a precizat un parlamentar al Partidului Laburist (de opoziţie).

Astfel, „membrilor rebeli” li s-ar fi dat un ultimatum că, în situația în care vor vota în favoarea unei legislaţii care să-l forţeze să amâne Brexitul, atunci vor fi daţi afară din Partidul Conservator şi li se va interzice să candideze la orice viitoare alegeri din partea partidului.

Dacă acest lucru se va şi întâmpla, atunci Marea Britanie va avea parte de noi alegeri parlamentare.

Gestul premierului britanic vine la doar şase zile după ce a luat controversata decizie de a cere suspendarea parlamentului într-un moment extrem de delicat pentru negocierile cu privire la Brexit. Ulterior, el a fost asupru criticat de o parte a opiniei publice şi a clasei politice britanice pe motiv că gestul lui „nu este democratic” şi că încearcă „o lovitură de stat”.

Declarațiile lui Boris Johnson

Premierul Boris Johnson a declarat că nu va cere o amânare a Brexitului până pe 31 ianuarie 2020 şi că nici nu îşi doreşte alegeri anticipate.

„Sub nicio formă nu voir cere Bruxelles-ului o amânare. Ieşim pe 31 octombrie, cu sau fără acord. (…) Nu vreau alegeri, nici voi nu vreţi alegeri”, a declarat Boris Johnson, luni, la capătul unei întâlniri cu colegii de partid.

El a mai indicat şi faptul că o amânare ar elimina puterea de negociere a Marii Britanii.

„Dacă o fac (amânarea – n.r.) vor tăia, pur şi simplu, picioarele de sub pozitiia Marii Britanii şi vor face orice viitoare negocieri imposibile”, a adăugat premierul populist britanic.

Foto: John Major, fostul prim-ministrul al Marii Britanii în perioada 1990-1997 (sursa foto: hepta.ro)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 28 august – Boris Johnson i-a cerut reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– Guvernul Boris Johnson a abrogat Actul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie– Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.