Proteste violente în Hong Kong. Demonstranții măresc lista cererilor adresate regimului comunist de la Beijing (FOTO, VIDEO)

Noi violențe au izbucnit, sâmbătă, între forţele de ordine din Hong Kong şi protestatarii ce se opun planurilor regimului comunist de la Beijing de a-şi spori controlul asupra oraşului, transmite B1 TV.

Prin ciocnirile dintre cele două tabere punându-se astfel capăt unei perioade de aproape o săptămână de relativ calm.

Cele câteva mii de persoane ieşite în stradă în timpul celui de-al 12-lea weekend consecutiv de proteste, au fost reluate „Cele cinci cereri”:

Sport - 26 oct, 14:14

Simona Halep își reia ascensiunea în clasamentul WTA la turneul din Hong Kong

1. Acordarea mai multor drepturi democratice;
2. Tragerea la răspundere a poliţie;
3. Retragerea legii de extrădare (cauza originară a protestelor)
4. Demisia liderului oraşului, Carrie Lam (numită direct de Beijing)
5. Eliberarea demonstranţilor arestaţi.

Potrivit CNN, la acestea a fost adăugată încă o cerere: înlăturarea„lămpilor inteligente” de monitorizare a mediului, care de fapt sunt utilizate pentru supravegherea populaţiei pe stradă. Anterior, guvernul asigurase populaţia Hong Kong-ului că „lămpile inteligente” nu au tehnologie de recunoaştere facială, însă îngrijorări au continuat să existe cu privire la rolul lor real.

Protestatarii au încercat să dea jos „lămpile inteligente”, în timp ce alţii au format baricade şi au aruncat către forţele de ordine bare de fier, cărămizi sau proiectile trase cu praştia. Ca răspuns, forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene.

„Toată lumea a obosit. Putem să ne aşezăm şi pur şi simplu să discutăm?”, a precizat pe pagina ei de Facebook, Carrie Lam, şeful oraşului Hong Kong – una dintre persoanele vizate de demonstranţi.

De ce protestează locuitorii dinHong Kongatât de vehement

Demonstraţiile au început în luna martie și au luat amploare în iunie,după ce guvernul comunist de la Beijing a dat o lege care permite extrădarea infractorilor dinHong Kongîn mâinile autorităţilor de la Beijing. Pe fond însă, la mijloc se aflăo miză mult mai mare, de natură politică, anume împedicarea (sau intârzierea)Partidului Comunist în a obține mai multă putere asupra oraşului.

Hong Kong este o regiune semi-autonomă a Chineiși spre deosebire de majoritatea locuitorilor țării(care beneficiază depuține drepturi), cei dinHong Kongse bucură de o serie de libertăţi atipice unui stat comunist. Printre aceste drepturi se numărădreptul la vot democratic, libertatea presei sau libertatea de exprimare. Adică un set de libertăţi cu care locuitoriiHong Kong-ului au fost obişnuiţi încă din timpul perioadei coloniale britanice,încheiată în 1997.

Altfel spus,Hong Kongeste o democraţie aflată într-un stat comunist, iar populația pare să-și dorească să apere această stare de fapt.

De altfel, însuşi tratatul prin care Marea Britanie a cedat Hong Kong-ul către Chinaera denumit „O ţară, două sisteme”și prevedea faptul că, deşi Hong Kong redevine teritoriul chinez, el îşipăstrează în bună parte sistemul politic lăsat de britanici. Prevederile tratatului sunt, însă, valabile până în anul 2047, dată la care Hong Kong-ul ar urma să devină, în totalitate, teritoriu chinez.

Cu toate acestea, Beijinul nu pare să fie interesat în a aștepta până în 2047. Și lăsând la o parte această lege a extrădării, în Hong Kong au mai avut loc dispariţii misterioase ale unor persoanlități ce militau pentru democraţie sau chiar a unor bibliotecari.

Sursă foto: Twitter / @HongKongFP

Motivele lipsei de răbdare a Beijingului

Din punct de vedere politic, sub conducerea lui Xi Jinping, China trece printr-o întârire a autoritarismului, comparativ cu deceniile anterioare. Dovadăa acestui lucru stăchiar în campania de epurare sistematică a oponenților (sau chiar a unor foști aliați) ai președintelui chinez Xi Jinping. Epurări au mai avut loc și sub alți președinți chinezi, însă nu la această scară, extistând temerea că XiJinping ar căuta să instaureze un regim similar celui al lui Mao Zedong.

Al doilea motiv, de naturăistorică, ar fi faptul căBeijingul pare determinat să înveţe din lecţiile trecutului (inclusiv din propria ei experienţă), fiind decis să reprime orice fel de mişcare socială care i-ar puteacontesta autoritatea în vreun fel. Istoria Chinei este înţesată cu momente în care mişcări mai mult sau mai puţin sociale au dus la adevărate fragmentări ale Chinei, comuniştii înşişi fiind exemplul perfect al unei facţiuni care a ajuns la putere în urma unei revolte împotriva guvernului central. Din acest motiv, Partidul Comunist Chinez nu poate permite niciunei regiuni din China să-şi menţină libertăţile prea mult timp din cauza faptului că ar creea un precedent. Mai ales când este vorba de valori care contravin ideologiei de Partid şi care oferă posibilitatea apariţiei opoziției faţă de Partid.

Foto: Membru al forțelor de ordine din Hong Kong (sursă foto: Twitter / @ThomasVLinge)

Cât de viabilă este utilizarea forţei pentru stoparea demonstraţiilor

Regimul comunist chinez este cunoscut pentru utilizarea forţelor sale armate cu scopul reprimăriidemonstraţiilor. Metoda nu a fost patentatăde ei, fiindfolosită inclusiv în perioada Imperiului Celest şi în perioada Chinei naţionaliste (1931-1948). Dar în timpul lui Mao Zedong, forțele terestre chinezeau primit mai multe atribuţii care le-au transformat într-o adevăratăforțăpoliţienească, și mai puțin într-o armată propriu-zisă. Acest caracter deforțăpoliţienească s-a păstrat până în urmă cu câţiva ani, atunci când Beijingul a decis reformarea forţelor armate pentru a o aduce la nivelul ambiţiilor sale regionale şi globale.

Iar de-a lungul timpului, Partidul ComunistChinezautilizat forţele armate (sau paramilitare)împotriva populaţiilor musulmane din regiunea vestică Xinjiang sau chiar pentru reprimarea unor demonstraţii de amploare mult mai mică, din diferite oraşe. Cel mai faimos episod în acest sens rămâne, însă, în continuare cel din Piaţa Tiananmen, din 1989.

În acest caz însă, dată fiind importanta Hong Kong-ului şi mediatizarea de care protestele au avut parte, este puţin probabilă o intervenţie cu adevărat în forţă a trupelor paramilitare (denumită Poliţia Înarmată a Poporului), precizează analiştii STRATFOR. Asta din cauza faptului că Beijingul nu şi-ar dori un nou episod similar celui din Piaţa Tiananmen, din 1989. Prin urmare, coloanele de camioane militare şi „exerciţiile” militare efecutate la porţile oraşului ar putea fi doar încercări de intimidare. În schimb, Beijingul ar putea interveni ceva mai subtil şi s-ar putea baza exclusiv pe poliţia locală şi pe Poliţia Înarmată a Poporului.

Sursă foto: Twitter / @HongKongFP