Încă un politician nemulţumit care critică ‘lipsa de transparență’ a Uniunii Europene

Liderii europeni „afectează democraţia” ignorând rezultatele alegerilor europarlamentare, a precizat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European- cel mai mare din Parlamentul European -, citat de The Independent.

El a mai declarat că „nu este Europa pe care şi-a imaginat-o”, după ce preşedinte al Comisiei Europene a fost aleasă Ursula von der Leyen, o apropiată a cancelarului german, Angela Merkel.

Iniţial, Manfred Weber fiind unul dintre principalii favoriţi la ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene (împreună cu Frans Timmermans).

„Dintr-o dată vedem că Macron şi Orban (Viktor Orban – n.r.) colaborează şi lovesc principiile Europei. Sincer pot să spun că asta nu este Europa pe care mi-am imaginat-o. Voi continua să lupt pentru democratizarea Uniunii Europene”, a precizat Manfred Weber.

Foto: Ursula von der Leyen, preşedinte desemnat al Comisiei Europene. A fost acuzată în urmă cu câţiva ani de plagierea tezei de doctorat redactată în urmă cu 29 de ani, precum şi cu faptul că ar fi introdus date false în CV-ul ei (sursă: hepta.ro)

El nu este singurul politician european care acuza „lipsa de transparență” sau „negocierile cu uşile închise”. Acuzaţii similare au fost făcut de fostul premier, Dacian Cioloș, de fostul preşedinte, Traian Băsescu dar și de Jean-Claude Juncker.

Miza acuzaţiilor fiind funcţiile de preşedinte al Comisiei Europene, de preşedinte al Consiliului European saual Parlamentului European, printre altele.

În fapt însă, acest gen de retoricănu poate avea o valoarea foarte mare din cauza faptului că, până la urmă, persoanele numite pe funcţiile respective trebuie aprobate şi de Parlamentul European. În situaţia în care acest lucru nu se întâmplă, întregul proces se reia până când parlamentul îşi dă acordul. În plus, mecanismul de numire şi de alegere a preşedinţilor este aproape identic cu cel de la nivel naţional.

Şi acolo alegătorii sunt chemaţi la urne pentru a alege membri parlamentului, nu pe cei ai guvernului. Ulterior, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Iar guvernul este format în funcţie de compoziţia parlamentului şi de negocierile dintre partidele parlamentare.