Lui Charles Darwin îi plăcea să-și sperie prietenii, de dragul științei. Prin urmare, cei care-i treceau pragul celebrului naturalist în anul 1868 primeau de la acesta un set de poze înfricoșătoare, cu un bărbat electrocutat.
Darwin îi ruga apoi pe oaspeți să descrie emoțiile pe care le exprimă chipul bărbatului electrocutat în fiecare fotografie: ”Cum era subiectul? vesel, deprimat, înspăimântat?”, întreba Darwin.
El încerca astfel să afle dacă există un set de emoții primordiale universale și cum diferă ele de la om la animal. Rezultatul experimentului s-a concretizat în lucrarea ”Expresia emoțiilor la om și animale”.
Experimentul din era Victoriană a fost interesant, desigur, scrie Wired.com, dar îi lipsea consistența – spre exemplu, Darwin a avut un număr de doar 24 voluntari.
Iar acum, Universitatea Cambridge (cea absolvită de Darwin) tocmai reface acest experiment. Noul studiu a utilizat aceleași imagini cu bărbatul electrocutat pe care le arăta Darwin oaspeților săi.
Fotografiile sinistre sunt opera fiziologului francez Benjamin Duchenne. Ele au fost deja privite de peste 18.000 de participanți la studiu, iar în curând vor apărea și rezultatele experimentului, care vor include o dimensiune neprevăzută de Darwin:
”Există vocabulare și repertorii emoționale diferite în perioade de asemenea diferite”, a declarat Paul White cercetător al Universității Cambridge. Spre exemplu, o emoție pe care subiecții lui Darwin o numeau ”tărie”, acum este descrisă ca ”plictiseală”. Se pare că emoțiile variază nu doar de la o cultură la alta, ci și din punct de vedere istoric.