Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a asumat miercuri o ‘confruntare fecundă’ cu cancelarul german Angela Merkel, după ce aceasta s-a referit într-un interviu la diferenţe de abordare cu liderul de la Paris, relatează AFP.
‘Trebuie să acceptăm dezacorduri de moment, să nu fim în întregime de acord cu privire la tot’, a afirmat Macron, într-o conferinţă de presă la Palatul Elysée, întrebat în legătură cu afirmaţiile prin care cancelarul german recunoştea existenţa unor ‘confruntări’ cu el.
‘Într-o relaţie, în particular cea dintre Franţa şi Germania, care sunt opţiunile? Există confruntarea sterilă: nu suntem deloc de acord şi nu reuşim să ne depăşim dezacordurile. Am cunoscut aşa ceva în trecut şi aceasta poate conduce la mai rău. Fie la neputinţă, fie la război’, a explicat Macron.
‘Există şi un alt scenariu: înţelegerea sterilă, adică vrem atât de mult să nu lăsăm să se spună că putem fi în dezacord, încât nu mai decidem nimic. Şi asta am cunoscut în trecut. Facem conferinţe de presă inutile şi să lăsăm Europa să doarmă’, a continuat el.
‘Eu nu vreau să cred nici în confruntarea sterilă, nici în înţelegerea sterilă, eu cred în confruntarea fecundă. Aceasta înseamnă: propunem, testăm partenerul şi încercăm împreună să găsim un compromis’, a mai declarat preşedintele francez.
El a explicat că această metodă a permis să ‘se ajungă la acordul de la Meseberg’, încheiat între Paris şi Berlin în iunie 2018, pentru a face să avanseze Uniunea Europeană şi, mai ales, pentru crearea unui buget al zonei euro.
Ea a permis, de asemenea, ca Germania să se alăture ‘planului ambiţios privind clima’ propus de nouă state, printre care Franţa şi Olanda, la summitul european informal de la Sibiu de pe 9 mai.
‘Ceea ce se aşteaptă de la Franţa în Europa este să spunem care sunt ambiţiile sale şi apoi să construim un compromis cu Germania pentru a putea avansa. Aceasta este istoria noastră, aceasta este esenţa relaţiei noastre’, a concluzionat Macron.
Preşedintele francez şi cancelarul german au avut în ultimele luni divergenţe pe mai multe subiecte, de la îngheţarea vânzărilor de arme către Arabia Saudită, decisă de Berlin după asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, până la viitorul Uniunii Europene, trecând prin Brexit şi amânările acordate Marii Britanii.