Augustin Lazăr: Nu am fost lucrător sau colaborator al Securităţii aşa cum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a şi stabilit

Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foşti deţinuţi politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea a precizat Procurorul General, Augustin Lazăr, într-o postare de pe Facebook, de vineri.

”Resping orice afirmaţii potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud, aş fi dispus sancţionarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deţinută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate”, a scris Augustin Lazăr.

”Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foşti deţinuţi politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general”.

Augustin Lazăr a indicat şi coincidenta acuzaţiilor cu momentul depunerii candidaturii lui pentru un nou mandat în funcţia de procuror general.

„Prin astfel de acţiuni se urmăreşte influenţarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu am fost lucrător sau colaborator al Securităţii aşa cum am mai arătat şi cum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a şi stabilit”, a mai scris Augustin Lazăr.

El explică şi că, de fapt, potrivit legii, procurorul delegat al procuraturii judeţene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era preşedintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiţionate.

”Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligaţie de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securităţii prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 24/2008 în considerarea aparenţei instituţionale”, a indicat procurorul general.

Nu în ultimul rând, el explica şi faptul că pentru eliberarea condiţionată trebuiau respectate anumite prevederi legale şi anumite precondiţii, precum munca.

”Eliberarea condiţionată este o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ţinându-se seama şi de antecendentele lor penale”.

De asemenea, procurorul general a precizat că aplicarea legii nu înseamnă că s-a colaborat cu fosta Securitate.

”Aşadar, executarea fracţiei legale impunea în continuare şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de lege. Aprecierea comisiei de eliberare se fundamenta în trecut, ca şi în prezent, pe existenţa sau inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privinţa vocaţiei era şi este suspus examinării instanţei”.

„Aceste activităţi nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, în lipsa vreuneia dintre actele şi acţiunile enumerate limitativ de art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 24/2008, ci se circumscriu unei competenţe specifice fazei de executare a pedepselor”, se mai arată în postare.