Zeci de mii de persoane au manifestat, marți, în Franța, într-un miting comun al Confederației Generale a Muncii și al „vestele galbene“, primul de acest gen, relatează G4media, care citează Agenţia France-Presse (AFP).
Mitingul a fost comun deşi, până acum, vestele galbene“ priveau cu neîncredere sindicatele.
„Astăzi este un succes care anunță și altele“, a declarat secretarul general al Confederației Generale a Muncii, Philippe Martinez.
Potrivit sindicaliștilor, la Paris au defilat 30.000 de persoane, dar potrivit poliției numărul lor a fost, de fapt, 18.000. Au apărut, însă, şi pancarte care caracterizează regimul Macron drept un „regim de dictatură” şi reprezentări alepreşedinteluiEmmanuel Macron cu svastica în frunte.
Printre revendicările demonstranţilor s-au numărat creșterea salariilor, justiție fiscală, opoziție față de reformă liceelor sau dreptul de a manifesta.
Aceasta ultimă revendicare a fost inclusă după ce Adunarea Naţională a Franţei – una dintre cele două camere ale Parlamentului – a aprobat o lege care permite autorităţilor administrative (nu celor judiciare ca până în prezent) să emită interdicţii la proteste indivizilor pe care îi consideră un pericol pentru ordinea publică.
Iar cei care încalcă interdicţia riscă închisoarea de până la şase luni şi o amendă de 7.500 de euro.
Susţinătorii drepturilor omului precum şi membri ai partidului preşedintelui Macron, La Republique En Marche (LREM), au criticat proiectul de lege, argumentând că încalcă dreptul la protest.
Legislaţia a fost aprobată cu 387 de voturi ”pentru” şi 92 ”împotrivă”, iar 50 de parlamentari LREM s-au abţinut.
Ce alte revendicări mai au demonstranţii
Printre numeroasele cereri ale „vestelor galbene” incluse în aşa-numita „Directivă a Poporului”, se mai numără: încheierea austerităţii, conceperea un sistem de asigurare socială pentru toţi angajaţii (inclusiv cei pe cont propriu), reformarea sistemului de pensii (într-o direcţie socialistă), creşterea indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, stabilirea salariului maxim la 15.000 de euro, forţarea companiilor private să crească numărul de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, închiderea şcolilor, maternităţilor, oficiilor postate şi companiilor feroviare private, şi multe altele.