După ce a trăit toată viața doar din banii primiți de la stat și de la partid, fostul ministru socialist al Finanțelor Florin Georgescu anunță acum, din nou, implementarea în România a impozitării progresive. În acest context, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, refuză să explice de ce nu colectează statul, mai întâi, taxele și impozitele într-o poporție mai apropiată de media UE, de ce nu renunță la ajutoarele sociale în cazul celor care trăiesc exclusiv din acești bani, de ce nu anulează statul pensiile speciale sau de ce nu reduce, același stat, imensul aparat bugetar, format, în mare parte, din oameni care nu produc nimic. În schimb, propune o nouă brambureală fiscală, unde povara cea mai mare ar trebui să pice tot pe cei care țin în viață economia românească.
Așadar, evitând să răspundă la întrebările esențiale de mai sus,oficialul BNR a insistat iar, într-un discurs susținut luni, asupra ideii de impozitare progresivă a veniturilor, devenită parcă o idee fixă a ultimilor ani a bugetarului Florin Georgescu.
”În scopul asigurării unei baze solide pentru furnizarea bunurilor și serviciilor publice, este necesar să se revizuiască substanțial sistemul fiscal, cu accent pe impozitarea progresivă a veniturilor globale și a proprietăților persoanelor fizice – măsură care se impune în mod obiectiv, în condițiile mutațiilor structurale majore produse la nivelul distribuției veniturilor și averii populației în ultimii aproape 30 de ani”, a declarat Georgescu cu ocazia primirii din partea Asociației Generale a Economiştilor din România (AGER) a Diplomei de excelență și a Distincției Cercetătorul științific al anului 2018, informează HotNews.ro.
Despre impozitarea progresivă a veniturilor prim-viceguvernatorul BNR vorbește încă din 2017, insistând asupra ei în mai multe discursuri susținute în ultimii ani.
”Adoptarea acestor îmbunătățiri de fond ale regimul fiscal autohton este necesară, cu atât mai mult, cu cât, actualmente, în România se manifestă în domeniul fiscal-bugetar o trinitate imposibil de realizat: creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor, concomitent cu dezvoltarea infrastructurii fizice și umane; menținerea deficitului bugetar total în limita a 3% din PIB, în paralel cu reducerea deficitului structural; neutilizarea, în condițiile repartiției deficitare a valorii nou create în economie, a politicii fiscale ca pârghie de redistribuire între factorii de producție (capital și muncă) și, în interiorul acestora, pe baza unor criterii stimulative economic și corecte din punct de vedere social”, a mai spus Florin Georgescu.