Zăpada şi gheaţa abundentă din ultimele zile a dus la oprirea curentului electric în multe judeţe. Cu toate acestea, de la jumătatea deceniului trecut şi până acum, în România a avut loc o singură pană generalizată de curent, în 1977, dar nu în 4 martie, când a fost cutremurul, ci mai târziu, şi din cauza unei erori umane.
Pagubele înregistrate atunci au fost de 4 ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977, estimate de Banca Mondială la 2 miliarde de dolari.
De ce merită reluat acum scenariul, care, deşi extrem de puţin probabil, este înfricoşător, explică Economica.
În prima lună a acestui an, România a importat extrem de multă energie electrică pentru a-şi asigura consumul. Odată cu greva minerilor, s-a vorbit despre opţiunea reducerii consumului unor consumatori mari, pentru a nu se ajunge la un potenţial blackout.
Strict ipotetic: cât ar costa România şase ore de întrerupere totală a curentului în România?
Potrivit unui studiu a Copenhagen Economics, pe baza datelor Eurostat, un cost al lipsei de energie se calculează în euro/kWh de energie neconsumată, pentru consumatorii casnici şi cei comerciali.
La nivelul Uniunii Europene, rezultatele au o marjă extrem de mare: pentru casnici variază de la 2 euro/kWh în Bulgaria, la 32 de euro în Luxemburg, iar pentru cei non casnici de la 11 euro/kWh în Bulgaria la 67 euro/kWh în Irlanda.
În România indicatorul este de 3 euro/kWh pentru consumatorul casnic şi de 21 de euro pentru cel noncasnic (date pe baza preţurilor şi a PIB din 2016).
Paguba minimă pentru România în cazul unui blackout generalizat de şase ore ar putea fi în valoare de 42 de milioane de euro pentru populaţie şi de 756 de milioane de euro pentru industrie.
Şi asta raportat la puterea medie orară consumată în România care a fost, în data de 23 ianuarie, de 8.269 MW (consum mediu de 8.087 Mwh), din care doar 28% din cosum este reprezentat de casnici.
Aşadar, o pană generalizată de curent, la nivelul întregii ţări, timp de şase ore, ar aduce pagube economice (altele nu pot fi socotite), de cel puţin 800 de milioane de euro, din neutilizarea energiei necesare activităţii economice şi casnice.