Țuțuianu, nou atac la PSD: Superficialitatea politică și lipsa de interes sunt principalele cauze!

Senatorul Adrian Țuțuianu, exclus din PSD și trecut la partidul lui Victor Ponta, a început, pe Facebook, o analiză referitoare la gradul de înzestrare al Armatei Române. Țuțuianu, fost ministrul al Apărării, a precizat că nu a discutat mai devreme despre acest subiect pentru a nu fi acuzat că vorbește din frustrarecă a pierdut această funcție.

El scriecăPlanul de înzestrare a Armatei Române pentru 2017-2026 conține opt puncte importante, majoritatea fiind în diverse stadii de amânare sau nerealizare. Superficialitatea politică și lipsa de interes sunt principalele cauze pentru lista lungă de nerealizări în domeniul înzestrării Armatei Române – sunt acuzații pe care Adrian Țuțuianu le aduce partidului din care a făcut parte până acum câteva luni.

Postarea lui Țuțuianu:

Externe - 30 nov, 13:44

Ucraina triplează o taxă de război pentru angajați, pentru a susține armata. Proiectul de lege a fost deja criticat

„Am evitat până acum să abordez subiecte legate de #ArmataRomână pentru că, după plecarea din fruntea Ministerului Apărării Naționale, unii ar fi putut crede că o fac din frustrare.

Acum, însă, precum și în abordări viitoare, o să fac analize pe subiectele din domeniu pentru că sunt elemente esențiale care nu pot trece neobservate.

Ca atare, astăzi, despre SITUAȚIA ANGAJAMENTELOR GUVERNULUI ȘI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT PE ZONA DE ÎNZESTRARE A ARMATEI ROMÂNIEI (partea I)

La data de 1 august 2017, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost prezentat și adoptat Planul de înzestrare a Armatei Române pentru 2017-2026. Planul de Înzestrare fusese, cel puțin declarativ, susținut de PSD prin vocea lui Liviu Dragnea. Mai mult, acest plan de înzestrare reprezintă o necesitate a Armatei Române în actualul context global de securitate, dar și un angajament al PSD și al întregii clase politice.

A doua precizare: România s-a angajat să asigure un buget de 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei. În anul 2017 s-a cheltuit 1,81%, iar în anul 2018 sunt convins că vom găsi o cifră asemănătoare în momentul în care se va publica execuția bugetară

––––––––––––––––––––––––

Planul de înzestrare vizează 8 proiecte majore, în valoare fiecare de peste 100 milioane de euro, respectiv:

4 corvete multifuncţionale cu echipamentele aferente (rachete navă-navă, rachete navă-aer, muniţie, criptoare), în valoare de 1,6 miliarde de euro – procedură suspendată, sesizat Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

3 sisteme de instalaţii mobile de lansare rachete anti-navă (SIML), în valoare de 200 de milioane de euro – licitație lansată abia la 1 octombrie 2018.

modernizarea a 48 de maşini de luptă MLI-84M, costuri estimate de 138 milioane euro – licitație în pregătire (practic, în 2018 nu s-a făcut nimic).

transportoare blindate pentru trupe 8X8 și 4X4, în valoare de 370 milioane de euro – în derulare, cu precizarea că există un blocaj major în relația General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH (Germania). Iar lucrul care ne doare cel mai tare pe noi este acela că proiectul de producție a unui transportor blindat la Uzina Mecanică Moreni nu a făcut niciun pas înainte.

sisteme de comunicaţii C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR, în valoare de 180 de milioane de euro – în pregătire.

7 sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), în valoare de 4 miliarde de euro (4 pentru Forţele Aeriene şi 3 pentru Forţele Terestre) – în derulare – pe acest proiect, chiar în ziua când am plecat de la Minister am obținut aprobarea Congresului SUA.

21 de sisteme integrate de arme SHORAD-VSHORAD, în valoare de 2,1 miliarde de euro – în pregătire.

Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare, în valoare de 690 milioane de euro (3 sisteme a 18 instalaţii de lansare, respectiv 54 de instalaţii de lansare) – în derulare.

PRIMA CONCLUZIE: după un an și jumătate, constatăm că multe din aceste proiecte vitale se află în diferite stadii de amânare și nerealizare! Cauzele: iresponsabilitate politică, superficialitate guvernamentală, încercarea de rezolvare a unor probleme personale cu banii țării.

Revin cu restul concluziilor în partea a doua a analizei”.