Se pun bazele unui partid pro-Rusia pe scheletul Partidului Realitatea? Mizele ascunse ale întâlnirii de taină Cozmin Guşă – Sebastian Ghiţă – Dan Andronic, din Serbia, chiar în ziua în care Putin era la Belgrad

După ce cu o zi înainte se jelea că CNA a sancţionat Realitatea TV, Cozmin Guşă se întâlnea la Belgrad cu Sebastian Ghiţă, fix în ziua în care Vladimir Putin vizita capitală sârbă…a naibii coincidenţă.

O întâlnire extrem de misterioasă la care a participat şi jurnalistul Dan Andronic. Iniţial una secretă, aceasta a fost confirmată de Guşă şi Andronic după apariţia unei fotografii în presa românească.
”La Belgrad, împreună cu niște prieteni. Înconjurați de civili. Civili everywhere. Am vorbit doar despre media. Amănunte să dea Cozmin. El e purtătorul de cuvânt. Later edit. Burci nu a putut să vină :-)”, este prezentarea făcută pe contul său de Facebook.

Cu toate acestea, această întâlnire între trei grei ai presei româneşti cu implicaţii extrem de mari în politica românească este greu de crezut că este doar „o întâlnire între prieteni”.

Politică - 23 oct, 14:20

Dan Andronic: Ținta următoare din campania electorală este George Simion. Mă aștept la dezvăluiri de presă, urmate de dosare penale

Legăturile lui Cozmin Guşă cu Rusia 

Legăturile lui Cozmin Guşă cu Rusia sunt unele extrem de cunoscute. Patronul de la Realitatea TV s-a făcut remarcat la începutul anilor 2000 după ce a afirmat „Rusia e a doua mea patrie”, afirmaţie pe care o neagă acum în ciuda numeroaselor surse din presă care o dau drept sigură.

„Am fost un politician pragmatic, fără complexe de tip “Iliescu-KGB”, ce a considerat că o economie formatată ca cea a noastră s-ar putea “îndestula” foarte bine de pe piaţa rusească. Nu mai vorbesc de rolul informal în planul politicii externe a UE, spre exemplu, pe care l-ar fi putut juca o Românie europeană aflată cu Moscova într-un contact normal şi rezonabil pentru ambele părţi. Germania nu s-a sfiit să facă asta, iar motorul economiei germane “duduie” azi şi pentru că n-are o problemă cu importurile strategice din Rusia. Cât despre etichetele care mi s-au aplicat mereu, gen Guşă – omul ruşilor, sau traseist politic, multe altele, le-am privit ca pe o neputinţă a unor oameni încurcaţi de acţiunile mele, de-a mă bloca sau descuraja. Când eşti convins că acţiunile tale sunt preponderant corecte – iar mie timpul mi-a arătat asta -, eşti relaxat şi pozitiv indiferent de zgomotul din jur”, se descria Guşă, într-un interviu în Adevărul în 2011.

Legătura Guşă – Mircea Popa

Unul dintre cei mai apropiaţi oameni de Cozmin Guşă este Mircea Popa, filorus declarat, care înainte de 1989 a cerut azil politic în URSS. Popa este fondatorul unei asociaţii denumite Fundaţia România-Rusia, a fost directorul unei agenţii de presă online, Rusia la zi, iar la începutul anilor 2000 a editat revista Noua Rusie. Tot de numele său sunt legate şi începuturile politice ale lui Cozmin Guşă. În 2001, când actualul patron de media a devenit secretar general al PSD, Mircea Popa i-a fost sfătuitor.

Mircea Popa susține că, împreună cu Cozmin Gușă și Victor Boștinaru, acum europarlamentar social-democrat, s-au întâlnit la Moscova, în 2001, cu persoane cunoscute ca fiind apropiate de serviciile secrete de la Kremlin și au negociat, la restaurantului Hotelului Metropol, vizita premierului și a președintelui de atunci, Adrian Năstase și Ion Iliescu.

Întrebat de Libertatea despre acest episod, Guşă a susţinut că fostul său angajat are o serie de inexactităţi. Guşă susţine că întâlnirea nu a fost cu Sasha Kondyakov, cel pe care Popa îl prezintă ca fiind KGB-ist, ci cu şeful consilierilor fostului prim-ministru Mihail Kasianov, Vladimir Andrianov.

Un episod interesant este cel povestit de Darius Vâlcov, actualmente consilier al premierului Dăncilă şi un fost apropiat al lui Cozmin Guşă.

„Întrebați-l pe cel care l-a racolat pe Cozmin Gușă, pe domnul Popa, care, împreună cu Cozmin Gușă, au încercat să mă racoleze și pe mine”, a spus Darius Vâlcov despre Mircea Popa și Cozmin Gușă, într-un interviu recent în care vorbea despre serviciile secrete ruseşti.

Legătura Guşă – Marius Vizer

Un alt personaj este care arată apropierea lui Cozmin Guşă de Rusia este Marius Vizer, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo şi un prieten recunoscut al preşedintelui rus Vladmir Putin. Vizer a fost până de curând președintele organizației mondiale SportAcord, finanțată de Arkadi Rotenberg, oligarhul care-l asistă pe Vladimir Vladimirovici pe tatami. Vizer a renunțat la cetățenia română și trăiește la Budapesta, în urma unui dosar pe care PNA i l-a făcut pentru solicitarea unor sume de bani în contul intervenției la nivel politic. „Portretul rusesc al cuplului Vizer-Gușă e incomplet fără mențiunea că Vizer a făcut parte din delegația pe care Ion Iliescu a condus-o la Moscova, în 2004”, arată Doru Buşcu în Caţavencii.

„Vizer e prietenul meu, dar are o relație amicală și cu Putin, dar și cu alți președinți de state sau oameni politici. Asta, pentru cei săraci cu duhul sau răuvoitori, ar însemna că eu am aceeași prieteni ca Marius. Pentru cei normali, e ușor de priceput că fiecare e cu prietenii lui”, replica Guşă în faţa acestor afirmaţii.

Legătura dintre Cozmin Guşă şi oamenii Securităţii

Alte personaje controversate din jurul lui Cozmin Guşă sunt ultimul şef al Securităţii, generalul Iulian Vlad; primul şef al SRI, Virgil Măgureanu, şi generalul Atanasie Stănculescu, ministrul al Apărării şi participant de frunte al Revoluţiei din decembrie 1989.

„Era anul 2003. Ortodoxismul de rit FSB, care înmugurea în curtea noului Kremlin, își căuta lătrăi disponibili, infiltrați în politica partidelor frățești din Est, iar Gușă ridicase mîna, cocoțat pe urmerii unor uriași. “Mă întîlnesc cu Virgil Măgureanu din interes și cu plăcere”, zicea el cui avea vreme să-l asculte. Sau: “Mă întîlnesc cu generalul Stănculescu”. Iulian Vlad apare mai tîrziu în declarațiile lui, ca o concluzie definitivă: “Generalul Iulian Vlad fost cel mai important mentor al meu”. “Era o figură solară”, “de o bunătate deosebită”, “am învăţat multe lucruri de la generalul Vlad, şi cred că m-am maturizat ca bărbat prin discuţiile, analizele sau întîmplările petrecute împreună”, își dezvăluie Gușă rețeta umană. Și, cu o lacrimă de film sovietic adunată între pleoape, încheie: “Eu îi spuneam Bunicule”, povestea Buşcu în Caţavencii.

Patronul Realitatea TV confirmă că îi cunoaşte pe „generalii” despre care vorbeşte Doru Buşcu – Iulian Vlad, Victor Atanasie Stănculescu şi Virgil Măgureanu. „Doar cu generalul Vlad am avut o relație de prietenie vreme de aproape 20 de ani, până la moartea sa. Discuţiile cu ei m-au ajutat mult să discern în societatea românească între civili și cei ca Buşcu sau alții din presă, purtători de bască”, replica Guşă.

Partidele lui Guşă şi Ghiţă

Despre Guşă se spune că a fost dat afară de Adrian Năstase din PSD exact pentru apropierea prea mare de Rusia. După o trecere pe la Partidul Democrat, acesta îşi încerca norocul politic prin Partidul Iniţiativa Naţională (PIN), alături de Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu. PIN se declara o alternativă la partidele existente, indiferent dacă acestea sunt la putere sau în opoziție, dar a colapsat. În perioada în care conducea PIN, Guşă efecta des vizite la Moscova.

Sebastian Ghiţă are un trecut politic asemănător de de Cosmin Guşă. Acesta şi-a început cariera politică în PSD, fiind ales deputat în 2012, activând chiar în comisia de control SRI. După ce a intrat în conflict cu liderii PSD, a intrat în Partidul România Unită condus de Bogdan Diaconu, la rândul său fost deputat PSD cu simpatitii foarte cunoscute faţă de Rusia. PRU a făcut o campanie foarte agresivă în parlamentarele din 2016 cu numeroase atacuri la adresa alianţilor României din Uniunea Europeană şi NATO.

Acum, Cozmin Guşă se află în spatele unui nou partid care poartă chiar numele postului de televiziune pe care îl patronează. Directorul postului de știri Realitatea TV, Edward Pastia, Octavian Hoandră și alte persoane au depus deja actele pentru înscrierea Partidului Realitatea. Dosarul a fost înregistrat pe 10 octombrie la Tribunalul București. Asta după ce chiar Cozmin Gușă a anunțat că vrea transformarea Realitatea TV în partid, pentru că ”noi vrem să acționăm în slujba cetățeanului”. Gușă a făcut anunțul privind Partidul Realitatea în contextul în care, cu datorii de peste 100 de milioane de lei la stat, Realitatea TV cel mai probabil își va pierde licența din motive de faliment.

Dosarele penale ale celor trei

Cozmin Guşă este cercetat în dosarul preluării postului Realitatea TV, dar până în prezent acesta nu a fost trimis în judecată. Cornel Nistorescu a scris în septembrie un editorial în Cotidianul în care arată că DNA a ajuns la concluzia că Realitatea TV a fost furată printr-un fals în acte, unii au fost trimiși în judecată, dar principalii beneficiari sunt liberi, protejați de DNA și SRI, iar televiziunea funcționează sub controlul celor care au furat-o.

În cazul lui Sebastian Ghiţă este binecunoscut că a fugit din ţară şi a primit azil în Serbia pentru a scăpa de justiţie. Fostul deputat Sebastian Ghiță a plecat din România în decembrie 2016, deși avea interdicție de a părăsi țara, fiind dat atunci în urmărire internațională. Patru luni mai târziu, în noaptea de 13 spre 14 aprilie, acesta a fost prins la Belgrad. Ulterior, autoritățile române au început procedurile de extrădare, în condițiile în care pe numele fostului parlamentare există un mandat de arestare în lipsă. În iulie 2018, însă, Înalta Curte de Justiţie din Belgrad a respins cererea autorităţilor române privind extrădarea fostului lui Ghiţă şi a stabilit că este eligibil pentru obţinerea azilului.

În România, Sebastian Ghiță are cinci dosare, fiind achitat în două dintre ele: cel în care era anchetat alături de mai mulți șefi de poliție din Prahova și în dosarul în care era acuzat că i-a dat mită fostului primar din Ploiești Iulian Bădescu. Niciuna dintre decizii nu este definitivă. Ghiță mai este urmărit penal de DNA în dosarul Hidro Prahova, dosarul Tony Blair și într-un dosar privind contractele de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene.

Dan Andronic este implicat şi el în mai multe dosare penale. Acesta a fost inculpat de DNA pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului în dosarul privind finanțarea campaniei electorale din 2009, în care au fost puse sub acuzare anul trecut Ioana Băsescu și Elena Udrea. Acesta a fost reţinut pentru 24 de ore şi ulterior trimis în judecată şi în dosarul retrocedării Fermei Bănească şi a Pădurii Snagov. Un alt treilea dosar în care Dan Andronic a fost trimis în judecată este dosarul Hidroelectrica în care este acuzat de mărturie mincinoasă.

Datoriile Realitatea TV

După mai bine de șapte ani de insolvență, datoriile Realitatea au ajuns la 24 de milioane de euro. Mai mult, la fiecare trei luni, suma pe care o datorează conducerea Realitatea TV către stat se majorează cu 500 de mii de euro.

Acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA sunt Cozmin Guşă şi Măricel Păcuraru. Guşă a declarat că el şi Păcuraru sunt acţionarii majoritari, cu 80%, ai Realitatea Media SA, printr-un offshore din Cipru, precizând că, la momentul respectiv, exista un proces în derulare în respectiva ţară pentru ca justiţia să le recunoască oficial această calitate.

Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV, a fost condamnat, în 2014, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, în care a fost calculat un prejudiciu de aproximativ 18 milioane de lei.

Păcuraru a fost pus în libertate în 2017 de o instanţă din Brăila, după ce a efectuat 815 zile din pedeapsa totală de 1.460 de zile.

Scandalul insolvenței televiziunii Realitatea TV a fost ținut mulți ani sub preș. În 2015, ANAF a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu presupuse ilegalități și nereguli în dosarul de insolvență al Realitatea Media. Reprezentanții Fiscului susțineau atunci că televiziunea „este lăsată să-și continue activitatea, acumuland datorii noi (…)”, iar șansele creditorilor de a-și recupera măcar parțial creanțele „sunt deja compromise”. Cu toate acestea, Inspecția Judiciară a apreciat la acea vreme că „nu au fost constatate indicii” referitoare la abateri disciplinare sau deontologice în cazul judecătoarei Mariana Moncea, care a judecat cazul.

Dosarul insolvenței Realitatea Media a fost deschis în septembrie 2011, fiind repartizat judecătoarei Mariana Moncea, care încă nu a fost în stare să îl soluţioneze. De altfel, tocmai din acest motiv, în primăvară, ea a fost suspendată timp de 6 luni din magistratură. Mai mult, aceasta ar fi vizată și de procurorii DNA pentru că ar fi favorizat conducerea Realitatea.

Realitatea Media se află din 2011 în insolvenţă, perioadă în care nu a plătit către bugetul de stat niciun leu din taxe şi impozite, ba mai mult, a continuat să cumuleze datorii.